Începuturile Născută din marile redeşteptări religioase ale secolului XIX, credinţa adventistă a fost predicată din 1870 la Piteşti şi a fost imbratişată de negustorul Garabet Aslan, furnizor al curţii regale, împreună cu fiii săi. Cât despre Bucureşti, printre primele locuri în care s-au adunat credincioşii adventişti a fost o mica sală la demisolul imobilului din strada Berzei nr 7. Întâlnirile religioase erau frecventate de tineri cu educaţie aleasă şi oameni influenţi, atraşi de predicarea bazată pe Biblie. Chiar regina Carmen Sylva, fiind protestantă, a vizitat locul. Ofiţeri, muzicieni şi alţi angajaţi ai curţii regale arătau un mare interes pentru înţelegerea mântuirii prin Hristos. Printre participanţi se aflau viitorii lideri şi predicatori adventişti Ştefan Demetrescu şi Petre Paulini.Credincioşii din Strada Berzei, împreună cu cei din comunitatea Bucureşti Nord, lângă Podul Basarab, au constituit nucleul viitoarei biserici din strada Popa Tatu.Locul casei de rugăciune era pe terenul unui fost hangar, contruit între 1869-1879, în care pe timp de iarnă erau adăpostite, reparate, vopsite şi pregătite bărcile pentru o nouă lansare la apă, chiar pe lacul Cişmigiu. În 30 august 1921, stăpânul hangarului, domnul Huterer, care cunoştea idealurile Bisericii Adventiste, a vândut (dupa alţii a donat) proprietatea sa pentru folosul cultului.Planurile iniţiale pentru cele doua corpuri de clădire s-au orientat spre amenajarea unui sanatoriu, dupa modelul caselor de sănătate adventiste din America şi nordul Europei însă acest proiect nu s-a putut realiza, aşa că s-a luat decizia de a se amenaja o casă de rugăciune.  Perioada interbelică În anul 1921 se ştie deja că locul acesta purta numele de societatea "Cooperativa Cuvântul Evangheliei" şi găzduia la acea dată biserica adventistă, deşi construcţia propriu zisă a casei de rugăciune începe în anul 1923. În toamna anului 1921, comunitatea   începe să funcţioneze, membrii ei venind de la comunitatea Cobălcescu, care împărţindu-şi membrii în comunităţile Popa Tatu şi Labirint îşi încetează activitatea în anul 1924.Prin contribuţia frăţietăţii şi sub semnătura arhitectului adventist Mueller (care îşi pusese deja amprenta în construcţia clădirilor din strada Labirint şi din Sibiu), hangarul de altă dată devine o clădire potrivită pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Sala de cult  , aşa cum a fost ea concepută de arhitectul Mueller, păstrează până astăzi trăsăturile ei distincte. Lucrările s-au efectuat pe o perioadă de doi ani, aşa că în aprilie 1924 casa de rugăciune adventistă din strada Popa Tatu a fost inaugurată, având 86 de membri.Merită să remarcăm spiritul vizionar al acelor pionieri adventişti care au proiectat clădirea, întrucât aceştia au amenajat săli care păreau mult mai mari decât nevoile. Abia după 40 de ani, când numărul de credincioşi ajunge la 350, sala îşi atinge capacitatea. Dar dupa alţi 10 ani, în 1974, depăşea 700 de credincioşi.În toamna anului 1923 este atestat primul serviciu religios de nuntă în comunitatea Popa TatuPână în anii 1930, la comunitatea Popa Tatu erau afiliate şi grupele Căscioarele, Floreşti, Răcari şi Bâldana, care au devenit mai târziu comunităţi. Floreşti şi Bâldana sunt astăzi două comunităţi înfloritoare.Bisericile aveau adesea activităţi comune, cum erau sărbătorile dedicate mamelor   şi  , organizată de bisericile Popa Tatu şi Bucureşti Nord  , în anii 1927 şi 1928. Credincioşii ştiau să se bucure de natură cu ocazia excursiilor, fapt atestat de o fotografie din mai 1933 , dar şi să ajute pe cei în nevoie. În mod special surorile, organizate în cercul Tabita  lucrau cu bucurie şi iubire.Prin harul lui Dumnezeu, în anul 1938, Biserica Popa Tatu număra 200 de membri. Perioada postbelică Imediat după război a urmat o perioadă de mare efervescenţă spirituală şi misionară. Credincioşii erau activi în viaţa socială, muncind cu energie pentru a se îndepărta distrugerile razboiului. De asemenea tinerii şi corul vizitau bisericile din jurul capitalei, ducând un mesaj de credinţă şi speranţă.

În ultimii ani, o parte a credincioşilor noştri a contribuit la formarea altor biserici: Voluntari, Militari, Bragadiru.În prezent, comunitatea noastră numără 675 membri. Până în prezent, în comunitatea Popa Tatu au slujit 54 de pastori