Maria Montessori spunea ca “toti micutii nostri fac descoperiri continue în lumea care îi înconjoara si în aceasta ei gasesc o mare bucurie”. Ea ne reaminteste ca toti copii mici doresc sa învete; ei sunt ca niste bureti, absorbind continuu informatii despre lumea care îi înconjoara.
Învatarea începe de la nastere, creierul pornind imediat procesul de crestere si dezvoltare. În timpul primilor ani din viata, copiii învata prin joaca, prin interactiunea cu lucrurile din jurul lor, prin încercarile de a face ceva de unii singuri, folosindu-se, în mod particular, de mâini. Tocmai interactiunea cu mediul, precum si experientele senzoriale ofera copiilor mici stimularea mentala de care au nevoie.
Maria Montessori se referea la perioada dintre nastere si trei ani ca la un “timp de mari transformari’. Ea spunea ca un copil are o “minte absorbanta” în timpul acestei perioade. El îsi formeaza inteligenta absorbind toate imaginile, sunetele, mirosurile si senzatiile care fac parte din lumea sa. Si le însuseste fara un efort constient. Gradual, propria vointa va iesi la iveala si-i va ghida dezvoltarea. O mare parte a caracterului copilului se formeaza între doi si trei ani.
În aceasta perioada copilul este în mod special sensibil la:
Nevoia de ordine – în jurul vârstei de doi ani copilul manifesta o nevoie puternica de a avea toate lucrurile într-un loc anume. Desigur, copiii creeaza dezordine, dar în nici o alta perioada din viata ei nu vor fi atât de receptivi la dezvoltarea unui simt al ordinii. Ordinea este importanta pentru copii si asta nu numai pentru mentinerea unui mediu îngrijit, ci pentru ca ordinea din jur îi ajuta sa-si organizeze procesul de gândire.
Limbajul – Faza sensibila pentru limbaj dureaza de la nastere pâna la aproximativ trei ani. Niciodata o persoana nu va fi mai capabila sa învete o limba atât de bine cum o face în acest timp. Trebuie sa vorbim cu ei – si nu spre ei – si sa încurajam acest proces natural de comunicare.
Miscarea – Maria Montessori a simtit ca între nastere si vârsta de trei ani trebuie sa dam copilului posibilitatea de a explora, de a face activitati diverse, de a mânui obiecte si de a se misca. Însa pentru a ajuta natura inconstienta a copilului sa învete trebuie pregatit un mediu special. Activitatile de explorare senzoriala reprezinta baza învataturii copilului si nimic nu ar trebui sa-l opreasca din a-si împlini aceasta nevoie, fiindca numai interactionând cu mediul el acceseaza informatia necesara dezvoltarii sale intelectuale.
