Maria Montessori spunea că “toți micuții noștri fac descoperiri continue în lumea care îi înconjoară și în aceasta ei găsesc o mare bucurie”. Ea ne reamintește că toti copii mici doresc să învețe; ei sunt ca niște bureți, absorbind continuu informații despre lumea care îi înconjoară.
Învățarea începe de la naștere, creierul pornind imediat procesul de creștere și dezvoltare. În timpul primilor ani din viață, copiii învață prin joacă, prin interacțiunea cu lucrurile din jurul lor, prin încercările de a face ceva de unii singuri, folosindu-se, în mod particular, de mâini. Tocmai interacțiunea cu mediul, precum și experiențele senzoriale oferă copiilor mici stimularea mentală de care au nevoie.
Maria Montessori se referea la perioada dintre naștere și trei ani ca la un “timp de mari transformări’. Ea spunea că un copil are o “minte absorbantă” în timpul acestei perioade. El își formează inteligența absorbind toate imaginile, sunetele, mirosurile și senzațiile care fac parte din lumea sa. Și le însușește fără un efort conștient. Gradual, propria voință va ieși la iveală și-i va ghida dezvoltarea. O mare parte a caracterului copilului se formează între doi și trei ani.
În această perioadă copilul este în mod special sensibil la:
Nevoia de ordine – în jurul vârstei de doi ani copilul manifestă o nevoie puternică de a avea toate lucrurile într-un loc anume. Desigur, copiii creează dezordine, dar în nici o altă perioada din viață ei nu vor fi atât de receptivi la dezvoltarea unui simț al ordinii. Ordinea este importantă pentru copii și asta nu numai pentru menținerea unui mediu îngrijit, ci pentru că ordinea din jur îi ajută să-și organizeze procesul de gândire.
Limbajul – Faza sensibilă pentru limbaj durează de la naștere până la aproximativ trei ani. Niciodată o persoană nu va fi mai capabilă să învețe o limbă atât de bine cum o face în acest timp. Trebuie să vorbim cu ei – și nu spre ei – și să încurajăm acest proces natural de comunicare.
Mișcarea – M.Montessori a simțit că între naștere și vârsta de trei ani trebuie să dăm copilului posibilitatea de a explora, de a face activități diverse, de a mânui obiecte și de a se mișca. Însă pentru a ajuta natura inconștientă a copilului să învețe trebuie pregătit un mediu special. Activitățile de explorare senzorială reprezintă baza învățăturii copilului și nimic nu ar trebui să-l oprească din a-și împlini această nevoie, fiindcă numai interacționând cu mediul el accesează informația necesară dezvoltării sale intelectuale.
