Paso Doble este cel mai misterios dintre toate dansurile sportive. Nu există foarte multe informatii legate de istoria acestui dans, iar despre originea lui se pot face doar supozitii.

Una din presupusele origini ale acestui dans ar putea fi marul francez denumit "Pas redouble". Acest mar era scris în măsură de 2/4 si avea un ritm de circa 130 bătăi pe minut.

Probabil că numele de "Paso Doble" are ca origine ritmul binar al muzicii si faptul că fiecărei bătăi muzicale îi este alocat un pas. Cu toate acestea mai este cunoscut si sub numele de "Spanish One Step" din cauza acelui unic pas care se face pe fiecare bătaie a muzicii.

În Spania acest gen de muzică mai este cunoscut si sub numele de "El Soleo" si este interpretat în timpul coridelor. La granita cu Spania, în sudul Franei, în 1910, profesorii de dans francezi au avut ideea de a aduce atmosfera coridei în saloanele de dans si astfel au început să inventeze figuri de dans care imitau (bineîneles într-o manieră stilizată) actiunea din arenele iberice. Acestor influente franceze li se datorează si denumirile unor figuri de dans consacrate, cum ar fi Sur Place, Appel, Huit si La Passe

Actualmente Paso Doble reprezintă dramatizarea prin dans a coridei spaniole, ceea ce dă caracterul spectaculos al dansului. Bărbatul îl imită pe toreador, care, cu atitudinea sa arogantă, îndrăzneaă, îsi afirmă superioritatea în fata bestiei. Astfel, dansatorii evoluează împreună sub amenintarea unui taur imaginar.

În Paso Doble, bărbatul (toreadorul) este în lumina reflectoarelor mai mult decât în alte dansuri. Din acest motiv Paso Doble mai este caracterizat si ca "dans al bărbatului".

Femeia intruchipează, după cum spuneam, "muleta" (pelerina rosie cu care toreadorul tine sub control taurul) si trebuie să fie, în consecintă (ca si aceasta), suplă, fexibilă, elegantă si pasivă. Cu toate acestea partenera nu are un rol de figuratie, frumuseea si viteza miscărilor ei trebuie să ilustreze iscusinta si eleganta "pase-urilor" toreadorului. Mai mult decât atât, ea trebuie să devină foarte activă atunci când interpretează partiturile de Flamenco din coregrafie.

Contrar altor dansuri latino, în pasii spre fată tehnica labei piciorului este identică cu cea a mersului obisnuit (se rulează talpa dinspre călcâi spre vârf). tinând cont că, în general, fiecărei bătăi muzicale îi este alocat un transfer de greutate, cât si de faptul că partenerii au, în general, cel putin două puncte de contact.