ISTORIC

Avand la început denumirea de judecatoria judetului, aceasta instanta a luat fiinta în anul 1831, odata cu institutiile de acest fel din Tara Romaneasca. Doua divanuri judecatoresti, situate în orasele Bucuresti si Craiova, urmau sa serveasca drept curti de apel împotriva hotararilor judecatoriilor judetene. Instantele judecatoresti din resedintele de judet aveau sarcina de a dezbate la întaia cercetare toate pricinile de judecata, adica politicesti (civile), corectionale si comerciale din zona lor de competenta.

Personalul unei asemenea judecatorii era compus dintr-un prezident, 2 judecatori, un procuror, un logofat de anaforale, un condicar, un vataf de aprozi, precum si din scriitori (copisti), aprozi si zapcii judecatoresti. Judecatorii erau desemnati de domnitor pe o durata de 3 ani si daca „se aratau vrednici si cu buna purtare” se prelungea mandatul lor pentru înca 3-6 ani.

Judecatoria judetului Braila s-a înfiintat în august 1831; primul dosar creat de institutie cuprindea acte concepute în ziua de 9 ale acestei luni, privind depunerea chezasiilor de catre logofat si vataf. La 24 august 1831 se judeca primele doua pricini, din acest moment institutia începand sa functioneze din plin. Autoritatile locale din judetul Braila afiseaza publicatii continand înstiintari catre populatie asupra modului cum trebuie sa procedeze pentru a deschide si sustine un proces. Catre sfarsitul anului 1831, Judecatoria judetului Braila a numit o obsteasca epitropie, care sa îngrijeasca de averile copiilor orfani. În fiecare an epitropii prezentau socotelile judecatoriei, raspunzand de nereguli.

În anul 1840, la Braila s-a înfiintat o judecatorie comerciala deservita de un personal format dintr-un prezident si un judecator, asistati de 3 negustori alesi din randul comerciantilor din localitate. Restul pricinilor au ramas a fi dezbatute la judecatoria judeteana care a primit denumirea de „civila”.

În 1857, judecatoriile si-au schimbat denumirea în tribunalul civil si tribunalul comercial. Aceasta separatie a durat pana la sfarsitul anului 1860, cand cele 2 instante  s-au unificat, rezultand Tribunalul civilo-comercial Braila. în 1860 s-a dat un regulament de organizare a tribunalului care a fost modificat 5 ani mai tarziu, stabilind-se un program de activitate (lunea si miercurea se cercetau procesele civile si corectionale, martea si vinerea procesele comerciale, joia notariat si procese corectionale, sambata mezaturi, cercetari de epitropi si notariat. Sechestrele si lucrarile urgente se dezbateau în toate zilele de sedinta.

Prin legea pentru organizarea judecatoreasca din 9 iulie 1865 se stabilea, pe langa fiecare tribunal judetean, cate o grefa, deservita de un grefier si de 1-2 ajutoare. Grefierul asista la sedinte, lua note, redacta procesele verbale si contrasemna toate actele încheiate de tribunal.

Grefierul pastra actele, procesele verbale, registrele si colectiile de legi, precum si documentele încredintate de particulari. De asemenea, tribunalele judetene au fost prevazute cu un numar de agenti judecatoresti numiti portarei. Acesti functionari aveau ca sarcina îndeplinirea actelor de procedura penala si civila ca: somatii, mandate de arestare, ordine de urmarire, protestari de polite, bilete de ordine, executari de sentinte, decizii si alte titluri executorii, chemarea partilor în judecata, notificari de hotarari, comunicari de acte între parti. Tribunalul civilo-comercial (din anul 1872 i s-a fixat de numirea Tribunalul Judetului Braila) a intrat în circumscriptia teritoriala a Curtii de Apel Focsani pana în anul 1886, cand sediul acestei curti s-a mutat la Galati. În 1884 s-a promulgat legea asupra înscrierii firmelor care prevedea ca fiecare societate comerciala sa se înscrie în registrul tribunalului  din circumscriptie respectiva. În registrul firmelor, pastrat la grefele tribunalelor urmau sa fie înscrise si toate modificarile suferite de întreprinderile comerciale (schimbarea comitetelor de conducere, a statutelor si, atunci cand era cazul, radierea lor în urma încetarii activitatii).

În 1868 au luat fiinta în întreaga tara Curtile cu Jurati, care judecau: delictele politice, de presa si crimele. Curtea de Jurati se compunea dintr-un prezidiu format din 3 jurati (presedintele fiind judecator de curte de apel, iar ceilalti doi membri judecatori la tribunalul districtului) si o comisie de 12 jurati alesi dintre cetatenii judetului. În 1938, dupa instaurarea dictaturii regale, curtile cu jurati din întreaga tara au fost desfiintate, atributiile lor fiind preluate de catre alte instante.

În septembrie 1886 se adopta legea pentru autentificarea actelor, prin care tribunalele au fost declarate competente a legaliza sau investi cu forma autentica acte de orice natura sau valoare. La tribunalele unde nu existau sectii speciale de notariat, autentificarile se faceau de cate un judecator asistat de grefier, care contrasemna actele.

Legea pentru organizarea judecatoreasca din septembrie 1890 (modificata în 1891, 1892, 1896) reafirma ca tribunalele au ca circumscriptie teritoriul judetelor în care se afla, iar personalul se compunea din presedinte, doi judecatori si un supleant, plus functionarii auxiliari. Unul din judecatorii tribunalului a fost numit judecator de instructie. Curtea de Apel Galati cuprindea judetele: Covurlui, Braila, Putna, Tecuci, Ramnicu Sarat, Tutova, Tulcea si Constanta.

În anul 1895, pe langa fiecare tribunal judetean se înfiinteaza cate unul sau mai multi judecatori sindici, pentru înregistrarea falimentelor întreprinderilor comerciale, acordarea de moratorii etc.

La 1 aprilie 1900 s-a dat legea pentru înfiintarea unei a doua sectiuni la Tribunalul Judetului Braila, intrata în vigoare 15 zile mai tarziu. Prin Regulamentul  pentru organizarea serviciului interior al tribunalelor, grefelor si cancelariilor de parchet, emis în anul 1909, se precizeaza ca, la tribunalele cu doua sectiuni, afacerile civile, corectionale si comerciale se vor distribui în mod egal între cele doua sectiuni. Pe langa acestea, sectia I mai avea în atributiunile sale: actele de notariat, inscriptiunile ipotecare, transcriptiunile, vanzarile silite si de buna voie, sechestrele si alte acte de asemenea natura. Sectiunea a II-a raspundea de : tutele, curatele, succesiunile în care sunt interesati minorii, înscrierea firmelor comerciale si a marcilor de fabrica, legalizarea si vanzarea contractelor comerciale si falimentele.

Printr-un decret-lege din 1920 s-a înfiintat o instanta judecatoreasca speciala, care sa se ocupe cu rezolvarea pricinilor cauzate de neaplicare unor prevederi privitoare la legislatia muncii. Prin legea pentru înfiintarea si organizarea jurisdictiei muncii din 15 februarie 1933 se constituie judecatorii de munca în centrele urbane mai importante. Aceste institutii erau asimilate, potrivit legii de organizare judecatoreasca, cu judecatoriile de ocol si erau puse sub directa supraveghere a primului presedinte al tribunalului din circumscriptia în care îsi aveau sediul. Judecatoria de munca Braila a fost înfiintata prin decretul 1981/1933, avand ca circumscriptie judetul Braila. institutia a fost desfiintata în 1946, atributiile sale fiind preluate de Sectia de munca din cadrul Tribunalului judetean Braila.

Prin legea pentru organizarea judecatoreasca din aprilie 1925, Tribunalului Judetului Braila i s-a fixat ca circumscriptie zonele de competenta ale judecatoriilor: urbana Braila, mixta Braila si rurale (Ciresu, Ianca, Viziru). Tribunalul judetului Braila avea ca organisme: corpul portareilor, parchetul (procuratura), doua cabinete de instructie, doua grefe (pe langa fiecare sectie cate una) si curtea de jurati. Pe langa cele doua sectii mai exista o sectie de tutela, curatela si fonduri dotale, prezidata de judecatorul cel mai vechi în grad.

La sfarsitul anului 1947 s-a stabilit introducerea asesorilor populari,. Cate doi pentru fiecare complet de judecata în cazurile penale. În anul 1948 se instituie denumirea de Tribunalul Popular al judetului Braila , iar Decretul 132/1949 pentru reorganizarea judecatoreasca a constituit o adevarata reforma, care a pus de acord sistemul juridic cu schimbarile fundamentale care intervenisera în cadrul societatii romanesti. Printre altele, asesorii populari au fost introdusi si în procesele cu caracter civil.

În urma Legii nr. 5/1952 au fost desfiintate tribunalele judetene, înfiintandu-se instantele orasenesti, raionale si regionale. În fostul judet Braila au început sa functioneze tribunalele raionale Faurei, Calmatui si Braila. Acestea aveau ca atributii: judecarea cauzelor penale si aplicarea pedepselor prevazute de lege, judecarea cauzelor civile privind drepturile si interesele cetatenilor, ale organelor si institutiilor de stat, organizatiilor economice, organizatiilor si întreprinderilor cooperatiste. Tribunalul Popular a functionat pana în anul 1968, cand prin modificarile aduse de decretul 135/1968 tribunalele raionale au fost desfiintate iar atributiile lor au fost preluate de judecatorii.

Prin legea 58/1968 privind organizarea judecatoreasca s-au înfiintat, la nivelul judetului Braila, Judecatoriile Braila si Faurei si Tribunalul Judetului Braila.

Adresa Tribunalului BRAILA este: Str. Calarasilor nr. 47

Telefon: 0239/613975; 0239/613976

Fax: 0239/612608

E-mail: tr-braila@just.ro