Implantul dentar este constituit din urmatoarele componente: - Implantul propriu-zis; - Bontul protetic; - Coroana dentara aplicata peste bontul protetic. Implantul propiu-zis este un surub de titan sau zirconiu care se insera printr-o procedura chirurgicala in osul maxilar sau mandibular, pe pozitia de unde a fost extras dintele care lipseste. Bontul protetic este o structura intermediara de titan care se insurubeaza in capatul implantului inserat in os functionand ca un pivot dentar clasic. Bontul dentar are mai multe forme si angulatii in functie de situatia clinica. Pentru insertia bonturilor este necesara o noua interventie chirurgicala, aplicarea unor formatoare de gingie (cape de vindecare), urmata apoi de aplicarea bonturilor protetice. Unele implante de titan si majoritatea implantelor de zirconiu contin bontul sudat de surubul care se insera in os, insa nu intodeauna situatia clinica ne permite utilizarea acestui tip de implant. Coroanele dentare pe implant se pot realiza din numeroase materiale: - Metalo-ceramice (portelan) pe suport de aliaj de baza (Cr NI sau Cr Co); - Metalo-ceramice pe suport de aliaj nobil (Au Pt) ( inalt biocompatibile); - Metalo-ceramice pe suport de titan (inalt biocompatibile); - Ceramice pe suport de zirconiu (inalt biocompatibile si foarte estetice). In afara de implant, bont si coroana, in cazul in care nu exista suficient suport osos pentru a se putea insera implanturi in conditii sigure, se pot realiza interventii de augumentare osoasa ( sinus lift, osteodistractie, grefa osoaosa ). In general, ideal este ca fiecare dinte lipsa sa fie inlocuit de un implant.