Studiile geotehnice pentru proiectul de autorizare de construire (PAC) sunt cea mai intâlnită formă de documentaţii geotehnice. Iar acest lucru se întâmplă, pentru că, precum spuneam şi pe prima pagină a site-ului, studiile geotehnice sunt obligatorii prin legea 50 din 1991 referitoare la executarea lucrărilor de construcţii. Studiul geotehnic face parte din proiectul tehnic si este prezentat în anexă la proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (PAC).

    Dacă până acum am aflat cum depind preţurile studiilor geotehnice dar şi că locaţia nu are importanţă (putem face studii geotehnice in Braşov, Iaşi, Timişoara, Cluj, Craiova, Constanţa, Bucureşti sau oricare altă localitate din ţară), în rândurile care urmează vom detalia în ce constă un studiu geotehnic. Etapele de realizare a acestuia le-am enumerat deja, însă acum vom prezenta cele mai importante două etape ale unui studiu geotehnic:

1.1       Faza de teren a studiilor geotehnice

Prin cartarea geologico-tehnica (efectuarea de foraje geotehnice, dezveliri la calcan) a zonei amplasamentului, pe planurile existente se transpun date referitoare la:

• stratigrafie şi tectonică;
• fenomene fizico-geologice;
• morfometrie şi geomorfologie;
• lucrări de terasamente.

Datele stratigrafice şi tectonice din studiul geotehnic se obţin prin:

• identificarea punctelor de afloriment;
• cercetarea diferitelor formaţiuni, orizonturi şi niveluri litostratigrafice, precum şi stabilirea direcţiei şi înclinării straturilor, a accidentelor tectonice, a fisurilor şi a gradului de alterare;
• corelarea observaţiilor efectuate;
• colectarea probelor pentru analize de laborator.

În cazul amplasamentelor în care fundamentul geologic este situat la adâncimi mai mari decât zona de influenţă a construcţiei proiectate, se apreciază, de la caz la caz, oportunitatea cercetărilor referitoare la litostratigrafie, tectonica şi altele similare cu implicaţii directe asupra calităţii studiilor geotehnice.

Fenomenele fizico-geologice, ce pot fi prezente în studii geotehnice, se identifică prin observaţii şi cu ajutorul planului de situaţie, delimitându-se:

• zonele de alunecari (clasificate dupa origine si activitate);
• eroziunile de adancime si de suprafaţă;
• crovurile, dolinele şi altele.

  Elementele morfometrice (pante, denivelari) şi geomorfologice (camp, terase, versanti, lunci, conuri de dejecţie) se determină şi se delimiteaza pe planuri de situaţie, în corelare cu situaţia geologică observată în deschideri.

1.2.      Redactarea studiilor geotehnice

Etapa constă în prezentarea informaţiilor obţinute în etapele precedente ale studiului geotehnic şi va cuprinde:

a) date generale:

• denumirea obiectivului pentru care se efectueaza studiul geo, adresa amplasamentului (pozitionarea pe planul de situaţie), clientul, faza şi scopul cercetării, date de temă, lista documentelor tehnice furnizate de client (sau proiectant);
• numele, adresa şi calitatea tuturor unităţilor care au participat la efectuarea cercetarii terenului de fundare;
• caracteristicile topografice, geomorfologice, hidrologice si seismice ale amplasamentului;

b) incadrarea prealabilă a lucrării într-o anumită categorie geotehnică;

c) sinteza informaţiilor esenţiale ale studiului geotehnic,  obţinute din investigarea terenului de fundare:

• volumul de lucrari realizate;
• metodele, utilajele si aparatura folosite;
• datele calendaristice intre care s-au efectuat lucrarile de teren si de laborator;
• metodele folosite pentru recoltarea, transportul si depozitarea probelor;
• informatiile obtinute in faza de documentare si de recunoastere a amplasamentului, cantitatea si calitatea datelor preexistente privind parametrii geotehnici ai straturilor ce alcatuiesc terenul de fundare;
• stratificatia pusa in evidenta;
• nivelul apei subterane si caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune);
• caracteristicile de agresivitate ale apei subterane si, eventual, ale unor straturi de pamant;
• eventuala existenta a unor presiuni excedentare ale apei in porii pamantului (fata de presiunea hidrostatica);
• rezultatele incercarilor in laborator si pe teren;
• fise sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzand: descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice ale incercarilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrarilor standard – SPT (daca este cazul), nivelurile de aparitie si de stabilizare ale apei subterane (a se vedea modelul din anexa nr. II.5);
• releveele sondajelor deschise si eventuale relevee ale fundatiilor constructiilor invecinate;
• diagrame, grafice si tabele cuprinzand rezultatele lucrarilor experimentale;
• buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice necesare studiului geotehnic;
• planuri de situatie cu amplasarea lucrarilor de investigare, harti cu particularitatile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice ale amplasamentului sau a unei zone mai extinse (daca este cazul);
• sectiuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame;
• alte date rezultate din lucrarile intreprinse.

Precum se poate vedea, studiul geo cuprinde foarte multe informaţii, foarte dependente de condiţiile locale din teren. De aceea, trebui din nou să subliniem importanţa studiului geotehnic şi tratarea acestuia cu cea mai mare importanţă. Dacă doriţi să aflaţi mai multe informaţii despre studiile geotehnice, preţ, durată sau alte detalii, nu ezitaţi să ne contactaţi.