Termenul “Kinetologie”– introdus in 1857 de către Dally, desemnează ştiinţa ce studiază mişcările organismelor vii şi ale structurilor ce participă la aceste mişcări.

KINETOLOGIA MEDICALĂ CUPRINDE TREI COMPONENTE:

» kinetologia medicală profilactică – se ocupă de studiul mişcării ce vizează menţinerea şi întărirea stării de sănătate;

» kinetologia medicală terapeutică – are metode ce vizează terapia în sine;

» kinetologia medicală de recuperare – are metode în scopul tratării deficienţelor funcţionale din cadrul bolilor cronice.

Mijlocul fundamental de realizare a kinetoterapiei este exerciţiul fizic. Acesta este o acţiune fizică făcută sistematic şi repetat, în scopul dobândirii sau perfecţionării unor deprinderi sau îndemânări. În sens etimologic, exerciţiul presupune repetarea unei activităţi de mai multe ori până la câştigarea uşurinţei sau “îndemânării” în efectuarea unei mişcări. Se pot “exersa” şi anumite funcţii, prin activarea repetată a acestora în scopul dezvoltării. Cu alte cuvinte, exerciţiul fizic capătă valenţe deosebit de complexe: adaptative (în sens biologic), de dezvoltare, învăţare intelectuală.

EFECTELE EXERCIŢIILOR FIZICE:

» locale sau generale

» imediate sau tardive

» trecătoare sau persistente

» morfogenetice (plastice)

» fiziologice

» educative-reeducative.

Toate exerciţiile fizice au un conţinut şi o formă specifice mişcărilor din care sunt alcătuite. Conţinutul exerciţiului fizic reprezintă totalitatea proceselor psihice, neuro-musculare şi energetice ale organismului care intră în desfăşurarea unui exerciţiu. Aceste procese complexe sunt subordonate obiectivelor vizate şi, în acelaşi timp, tot ele sunt cele care realizează aceste obiective prin influenţarea somatică, funcţională şi psihică a organismului. Forma exerciţiului fizic este determinată de totalitatea aspectelor externe ale mişcărilor (ceea ce se vede din exterior), raportate la caracteristicile spaţio-temporale în care se efectuează exerciţiul. Forma exerciţiului este dată de succesiunea în care se deplasează în timp şi spaţiu elementele componente ale fiecărei mişcări – poziţia corpului şi a segmentelor sale, succesiunea secvenţelor motrice ale întregului exerciţiu (timpii exerciţiului), traiectoria, direcţia, ritmul, tempoul şi mărimea forţei contracţiilor musculare.