Tratamentul endodontic (denumit şi tratament de canal sau obturaţie radiculară) este necesar atunci când există carii care au ajuns la nerv şi acesta s-a infectat sau când coroana dintelui prezintă distrucţii extinse provocate de carii sau fracturi. În aceste situaţii nervul trebuie extras iar canalul dezinfectat şi obturat (umplut). Tratamentul de canal sau endodontic este singura metodă de a salva un dinte în care nervul şi vasele dintelui au fost afectate de carii profunde, abcese periapicale sau traumatisme dentare. Astfel, tratamentul de canal este necesar când: • există carii profunde care afectează nervul dintelui. • coroana dintelui s-a distrus datorită unor carii extinse sau fracturi. • dintele doare la apăsare.
Etapele unui tratament endodontic sunt: 1. Realizarea unei radiografii 2. Efectuarea anesteziei (dacă este cazul) 3. Izolarea dintelui cu digă şi realizarea cavitătii de acces în camera dintelui şi la orificiile canalelor radiculare. Se îndepărtează toate ţesuturile cariate şi infectate, materialele vechi de obturatie, până se ajunge la ţesuturile dure, sănătoase 4. Se îndepărtează pulpa (nervul) din interiorul dintelui (a camerei pulpare) şi de pe canalele radiculare 5. Se măsoară canalele, se lărgesc şi se dezinfectează 6. Se obturează canalele radiculare: se umple etanş fiecare canal unde a fost ţesut pulpar (nerv) cu un material biocompatibil. Astfel se previne reinfectarea. Examenul radiologic oferă informaţii suplimentare indispensabile în cadrul diagnosticului şi pe parcursul tratamentului endodontic propriu-zis. De asemenea, urmărirea evoluţiei cazului, în timp, nu este posibilă fără examenul radiologic. În mod uzual sunt necesare 3 radiografii retroalveolare, înainte de tratament, în timpul şi imediat după finalizarea acestuia. Aparatura radiologică performantă utilizată în prezent expune pacientul la o doză de radiaţii mult redusă, care nu afectează sănătatea acestuia În timpul tratamentului endodontic, dintele pe care se intervine trebuie complet izolat de cavitatea bucală a pacientului cu online casino ajutorul sistemului de digă. Acesta constă dintr-o ramă pe care este întinsă o membrană de latex de unică folosinţă. Membrana este perforată doar în dreptul dintelui pe care se aplică şi este menţinută pe acesta cu ajutorul unei clame metalice. Astfel, medicul vede numai dintele pe care lucrează. Acest sistem de izolare oferă mai multe avantaje: • saliva şi bacteriile nu mai pot pătrunde din cavitatea bucală în dinte, • canalele pot fi menţinute curate şi uscate, • nu mai pot pătrunde materiale străine în cavitatea bucală a pacientului, • este eliminat riscul înghiţirii sau aspirării instrumentarului mic, • pacientul poate înghiţi propria salivă, nemaifiind necesar aspiratorul care usucă neplăcut mucoasa bucală, • obrajii, limba, buzele şi gingiile sunt ferite de acţiunea instrumentelor tăietoare • soluţiile de irigare cu gust neplăcut sau caustice nu mai pot veni în contact cu cavitatea bucală a pacientului, • având vizibilitate foarte bună, medicul se poate concentra mai bine în timpul manoperelor migăloase ale tratamentului endodontic.
Tratamentul endodontic, realizat corect, asigură sănătatea rădăcinilor şi păstrarea dintelui în condiţii de bună funcţionare pentru o perioadă îndelungată de timp, adeseori pe parcursul întregii vieţi a pacientului. Pentru aceasta, mai trebuie îndeplinită o condiţie obligatorie: restaurarea coronară a dintelui tratat (obturaţie, coroană de acoperire etc.) trebuie să fie realizată la timp (maxim o lună de la finalizarea tratamentului endodontic) Astfel se previne pătrunderea în interiorul canalelor a salivei şi reinfectarea lor. Respectând controalele periodice la medicul dentist (cel puţin o dată pe an) şi măsurile de igienă orală riguroasă, pacientul însuşi contribuie decisiv la succesul tratamentelor efectuate şi menţinerea sănătăţii sale dentare.
