Ghidul Serviciilor
Dsba, Bucuresti - Dorin Stefan Birou De Arhitectura
inapoi la firma 106 vizite
Poza Dorin Stefan Birou de Arhitectura
Foto
Foto
Foto
Foto
Foto

Dorin Stefan 

Dorin ?TEFAN (n.27 iulie 1950, Zărne?ti –jud. Bra?ov) este un arhitect român, fondator al biroul de arhitectură „D.S. Birou de Arhitectura” (DSBA) . Este unul dintre cei mai importan?i reprezentan?i ai arhitecturii române?ti, apreciat pentru caracterul inovativ, non-conven?ional al proiectelor sale.

În anul 2010 a primit premiul Academiei Române pentru întreaga activitate iar in anul 2018 a fost recompensat de Uniunea Arhitec?ilor din România cu premiul „Opera Omnia”.

 Tinere?ea si educa?ia

A crescut ?i s-a format într-un mediu natural, social si me?te?ugăresc-profesional deosebit[1], în Ra?nov, în apropiere de Bra?ov, asezare animată de o veche comunitate (apărată de o cetate ?ărănească încă din mijlocul secolului al XII-lea) formată in egală măsura din etnici sa?i si români. În special comunitatea de sa?i care de?inea ateliere de tâmplarie, lăcătu?erie, tinichigerie,  l-a ajutat în formarea spiritului tehnic ?i al „lucrului bine facut”. Bunicul din partea tatălui, născut în Baia Sprie (nordul României) , miner, a fost cel care a adus familia în Râ?nov dupa ce a trecut si lucrat  prin mai multe mine si cariere din ?ară.  Anii copilăriei ?i ai ?colii primare i-a petrecut în aceast cadru deosebit. În anii liceului  din Colegiul Me?ota din Bra?ov devine un asidu colaborator al revistei ?colare „Licăriri” unde publica mici încercări literare ??i articole „jurnalistice”. În 1975, dupa 6 ani de studii, absolvă Universitatea de Arhitectură ?i Urbanism „Ion Mincu” din Bucure?ti iar în 1998 ob?ine titlul de doctor în arhitectură la UAUIM Bucuresti cu teza :  „Privire asupra ora?ului (o încercare de perspectivă poststructuralistă)”

Cariera

După terminarea facultă?ii, în perioada regimului comunist, lucrează ca asistent la Universitatea de arhitectura si urbanism „Ion Mincu” din Bucure?ti ?i în paralel face proiectare de arhitectură intr-un birou de cercetare universitară condus de arhitectul E.B. Popescu. În acest context în 1985  finalizează prima lucrare (împreună cu E.B. Popescu, începută înca din 1981), Casa de cultura pentru tineret Slatina, pentru care prime?te Premiul Uniunii Arhitectilor din România ?i Medalia de argint la Bienala Interna?ională de Arhitectură (Interarch 1987) din Bulgaria. Urmează alte proiecte destinate tineretului, „non-conforme” pentru acea perioadă ?i acel context[2]. Mai multe lucrări din acea perioadă care erau in ?antier s-au pierdut dupa schimbarea („revolu?ia”) de sistem din 1989 din România.  În perioada regimului comunist, toate proiectele din ?ară erau comandă de stat ?i se realizau în institute de proiectare de stat, fără posibilitatea de a practica arhitectura în afara acestui sistem. Singura „scăpare” în a practica o arhitectură liberă erau concursurile internationale de arhitectură, dar care, la rândul lor, nu puteau fi trimise la destina?ie, în afara ?ării, fără „aprobare” de la stat (o formă de cenzură mai moale).  Astfel câteva participări mai importante:

Imediat dupa schimbarea regimului politic din România i?i deschide în 1990 biroul privat „D.S. Birou de Arhitectura/ DSBA” . Pia?a de arhitectură se deschide greu în acea perioadă de tranzi?ie de la economia dirijată la economia liberă, în acest sens primele lucrări reflectă această situa?ie fiind amenajări „comerciale” fragile pentru birouri si sedii bancare. Pornind de la regimul închis comunist în dorin?a de a se exprima i?i face propria strategie de lucru[3] exersând, ceea ce va deveni un mod personal obsesiv – „arhitectura ca reactie la context” ( op?iune care va continua ?i în prima decadă dupa 1990). În paralel i?i creează ?i un context teoretic prin articole teoretice si analitice prinse sub ceea ce denumea Contextualism:

Marcată de perioada comunistă, societatea civilă „liberă” din România de dupa 1989 este preocupată de gestionarea critică a lucrărilor ?i simbolurilor arhitecturii comuniste. În acest sens ?i Dorin ?tefan î?i face o constantă în timp în a aborda critic în special lucrarea simbolică „casa poporului”:

Demers teoretic al REAC?IEI LA CONTEXT (teoretic sau practic)[5] care continuă ?i astăzi , s-a articulat în perioada 1980-2000 pe două „linii” practice

/ 1.”detaliu frust”( prin prezen?a cu precădere a profilelor metalice aparente -reac?ie la lipsa de tehnologie ?i de manoperă din pia?a românească):

/2. „detaliului hibrid” [6] (urmarea intrării pe pia?a din România a sistemelor de construc?ie – perete cortină ?i fa?adă ventilată dar în varianta ieftină ?i incompletă):

Criza mondială de după 2008, paradoxal, îl ajută să iasă din obsesia detaliilor fruste-hibride ?i intră într-o zonă a /3.„detaliului performativ”:

Expozi?ii

Lucrări de artă

Conferin?e de/despre arhitectură

 

Premii

 

Proiecte definitorii

 

Mobil   |   Web   |   Anuntul Telefonic
Copyright © GHIDUL SERVICIILOR 2024
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.