Caria dentara este definita precum un proces distructiv cronic ce apare la nivelul tesuturilor dentare dure, fara a avea caracter inflamator. Cariile pot determina distrugeri ale acestor tesuturi dentare, dar si ale cavitatii coronare sau radiculare, in final rezultand chiar pierderea dintelui.

Tratarea unei carii depinde de suprafata si profunzimea leziunii provocate pacientului. Astfel, in cazul in care vorbim de leziuni incipiente, acestea pot fi rezolvate printr-o igienizare corecta si prin remineralizarea smaltului dintelui. Pentru procesul de remineralizare sunt necesare substante bogate in fluor si fosfati de calciu.

In cazul aparitiei unor leziuni cavitare mai profunde, insa considerate in continuare medii, este necesara o indepartare a dentitiei alterate. Apoi, este aplicata o obturatie coronara cunoscuta drept plomba. Aceasta reprezinta o reconstructie morfo-functionala a dintelui.

Cariile complicate, care determina o afectiune a pulpei dentare implica si tratement endodontic, cunoscut drept „scoaterere nervului”. In cazul acestora, urmeaza reconstituirea suprafetei coronare, prin folosirea unei plombe sau coroane de acoperire. Procesul depinde de gradul de distructie al dintelui.

Exista si un caz special. Daca distructia coronara este masiva, fiind rezultatul unei evolutii indelungata a cariei distrugatoare de tesuturi, ramane decat solutia de a se efectua o extractie dentara.