Este componenta reflexologiei care se ocupa cu tratamentul prin masaj al punctelor reflexe  diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase) sau cu articulatiile interfalangiene, intr-o ordine care tine seama de ecoul biologic al fiecarui organ reprezentat si fara obiecte intermediare (betisoare, baghete).          In timpul executarii masajului, punctele reflexe trebuiesc controlate in permanenta pentru a nu se traumatiza zonele invecinate si a evalua deblocarea cristalelor, deoarece defectiunile organelor se manifesta si sub forma aglomerarilor in punctele refelxe corespunzatoare a cristalelor (acidul uric, saruri, alte impuritati).

         Prin masaj se faciliteaza circulatia sanguina si transportul toxinelor spre organele de eliminare sau detoxifiere. Perturbarea circulatiei in zonele reflexe face ca suferinta organului corespunzator sa avanseze. Masarea zonelor reflexogene pe parcursul a mai multor sedinte, implica fisurarea cristalelor de toxine, a depunerilor pe care circulatia sanguina le va trimite spre organele de eliminare, imbunatatind starea de sanatate. Buna circulatie sanguina este vitala pentru fiecare organ sau zona din organism, deoarece transporta material nutritiv, hormoni, anticorpi, oxigen, deseuri metabolice si alte substante neidentificate înca.