Sintagma de foraje puturi de adancime se refera evident la faptul ca este vorba de puturi care trec de primul luciu de apa. Ba mai mult, este vorba de foraje care trec chiar de doua sau trei straturi acvifere. Asa ar trebui inteleasa expresia de foraje puturi de adancime.
Motivatia executarii unui foraj pentru apa potabila la o adancime are acoperire in calitatea apei pe care intentionam sa o obtinem. Explicam si de ce:
Trecerea dincolo de panza freatica in primul strat acvifer, al doilea sau chiar al treilea presupune ca firma de foraje va efectua (si va reusi) izolarea acestor strate intre ele. Cu alte cuvinte, chiar daca se executa aceste lucrari de foraje, apa dintr-un strat va fi impiedicata sa comunice cu celelalte strate.
Izolarea stratelor de apa de catre echipa de foraje puturi impiedica asadar comunicarea stratelor intre ele, implicit poluarea unuia de la celalalt. Chiar daca nu este vorba de poluare in sine, poluarea cum o stim cu torii, prin aceste foraje s-ar putea difuza calitatile unei ape in cealalta. Un strat de apa sarata sa intre in altul cu apa dulce, de exemplu.
În foraje puturi adâncimea înseamnã costuri. Din acest punct de vedere cu cat se sapa mai adanc, cu atat costa mai mult. Asadar, cand vorbim despre puturi, de regula prima chestiune este adancimea la care se foreaza. Caci de aceasta depind in mare masura toate celelalte. Pretul unui foraj este principala „atractie” a acestuia.
Daca pretul iese prea mare beneficiarul renunta si alege alta firma de foraje. Una care, in mod evident, va face o oferta care sa-l multumeasca. Pe moment, caci calitatea lucrarilor si a materialelor folosite se va transforma intr-un bumerang. In lucrarile de foraje puturi este foarte usor sa minti clientul. Totul este in pamant, nimic nu se vede...
Asadar, ajungem la adancimea de foraj si la discutia despre cat de mare trebuie sa fie. Mai jos, vom reda sintetic principalele chestiuni care sunt in legatura cu aceasta.
Diferenta dintre un put forat si o fantana
Principala deosebire dintre o fantana clasica si un foraj (put forat) este legata de adancime. Apoi, adancimea genereaza, la randul ei alte diferente: constructive, calitatea apei, pretul de realizare si exploatare. In vreme ce fantana traditionala coboara pana la adancimi de la cativa metri la 30-40, dincolo de 40 putem vorbi in mod obisnuit de puturi forate.
Constructiv, o fantana poate avea diamentru de 1-2 metri, in timp ce la puturi vorbim de ordinul zcilor de centimetri. Apoi, o alta diferenta majora ar fi aceea ca fantanile traditionale sunt din ce in ce mai mult ceva de domeniul trecutului.
In timp ce fantanilor clasice le-au disparut meseriasii (fantanarii) la activitatea de foraje puturi exista o oferta foarte diversificata. Exista site-uri si portaluri cu firme de foraje pentru apa potabila, ba chiar si anunturi publicitare nenumarate. Acestea din urma, multe, sunt de fapt oferte la negru, cei care presteaza astfel de servicii nu au nicio calificare sau atestat de practician in domeniul forajelor. Astazi, cu o eficacitate mai mult sau mai putin demonstrata, gasim oferte suficiente in acest sens:
Discutia pe aceasta tema ar putea continua la nesfarsit, important insa este de retinut o diferenta esentiala. Fantanile nu se mai construiesc datorita poluarii panzei freatice dar si a lipsei meseriasilor. Puturile forate reprezinta acum viitorul in asigurarea apei potabile. Am putea spune si ca aproape orice foraje sunt furnizoare ale unei bune ape potabile.
Panza freatica si stratele acvifere
Asa cum spuneam in introducerea acestui text, panza freatica este primul strat de apa de care dam atunci cand incepem un foraj. Panza freatica este formata din precipitatiile care cad pe pamant, din infiltratiile apelor de suprafata. In consecinta, este usor de inteles ca o panza freatica va avea cartacteristicile de la suprafata pamantului. Daca sus este poluare, jos nu poate fi altfel.
Daca ploaia care cade pe pamant trece printr-o atmosfera poluata, asa va fi si apa din panza freatica. Asadar, sa faci un foraj in acest strat de apa nu este cea mai buna solutie.
Continuam, apa ajunge in panza freatica trecand prin straturi de roci permeabile, bolovanis, nisip. Din albia raurilor apa poluata ajunge tot acolo, in panza freatica. Daca avem rauri poluate, vom avea la fel, primul strat de apa va fi si el poluat. Asadar, un put forat care se alimenteaza dintr-o astfel de panza freatica va fi absolut inadecvat consumului uman. Probabil nici culturilor nu le va fi foarte prielnica o astfel de apa.
Mai mult, un motiv in plus de a face foraje la adancimi cat mai mari este chiar activitatea umana. La suprafata se elimina o multime de deseuri toxice. Canalizarea este in mare parte deficitara sau lipseste in cea mai mare parte a tarii. Oamenii contribuie cu buna stiinta la poluarea panzei freatice
Asadar, de ce sa sapi o fantana, de ce sa faci un foraj in panza freatica? Pentru riscul de a avea o apa pe care nici gainile nu o pot bea!?
> Apa din panza freatica la Bucuresti este infestata cu dejectii Despre foraje in acvifer si apa potabila
Stratele acvifere sunt rezervoare de apa subterana aflate dedesubtul panzei freatice. Stratele acvifere sunt izolate de aceasta prin strate de roci impermeabile. Adevarul este ca, in timp, probabil, activitatea umana va avea tendinta de a compromite si acviferul. Atunci, vom fi nevoiti sa facem foraje la o adancime din ce in ce mai mare.
> Studiu despre calitatea apei si lucrarile de foraje
Nivelul stratului acvifer nu este nici el o constanta, mai ales daca discutam despre un relief variat precum cel din Romania. Astfel, sa faci foraje in Bucuresti presupune o adancime, iar pentru foraje in zona Sibiu discutam de alte adancimi. Cea mai buna adancime la care sa se faca un foraj pentru a a obtine apa potabila este un raspuns extrem de dificil.
Indicatiile veritabile, cele care dau cifre exacte in legatura cu adancimea optima de foraj sunt obtinute din studii hidrologice. Astfel de studii sunt insa scumpe, unei persoane obisnuite o sa-i fie destul de dificil sa comande un astfel de studiu. Posibilitatea este la indemana firmelor de stat si a marilor investitii, fie ca sunt cu capital de stat, fie private. Mai ales ca, foarte frecvent, daca se urmareste obtinerea unei anumite calitati a apei.
Adancimea optima de foraj
Veritabila chestiune este intr-adevar aceasta: care este adancimea optima de foraj? O intrebare la care v-am sugerat raspunsul in randurile de mai sus. Adancimea la care se pot efectua foraje care sa dea rezultatele previzibile este cea obtinuta din studiile hidrogeologice. O metoda totusi scumpa.
Insa calea cea mai simpla si mai ieftina de a afla adancimea la care se va fora este sa va chestionati vecinii. Cu siguranta ca veti obtine o informatie aproximativa, caci nici macar pe suprafata unei asezari nu sunt aceleasi adancimi la care se afla stratul acvifer. Diferentele pot varia destul de mult de la un capat la altul al satului, de exemplu.
Cu toate acestea, avand o valoare medie la care se gaseste stratul acvifer va puteti face o estimare a costurilor de foraj. Dar, in general, o firma serioasa de foraje va avea cunostinta de aceste date. Acum, in epoca internetului, exista o baza de date destul de solida in ceea ce priveste adancimile de foraje optime. Nu doar pentru foraje in Bucuresti, de exemplu, ci date destul de exacte si cuprinzatoare pentru toata tara.
