De ce plange copilul?
Plansul este primul mijloc de comunicare de care dispune copilul. Este nivelul fundamental al vorbirii, al comunicarii. “ Ma simt rau, plang, mama vine in fuga si ma intreaba:”Ce-i, micutule, ce nu-ti place?” Deja ma simt mai bine, ma linistesc.” Dar ea nu intelege ca mi-e foame asa ca plang din nou. De aceasta data pricepe si ma pune la san. Acum ma linistesc pe deplin. “ Plangand, copilul isi exprima cu putere dorinta de a trai. Este un semn bun. Dar ce vrea el? In primul rand hrana, caldura si dragoste. Nu reusiti sa distingeti plansetele nou-nascutului? Fireste, nici el n-o poate face. Abia dupa cateva saptamani de exercitii va reusi sa interpreteze corect ceea ce-l supara si sa gaseasca modalitatea cea mai exacta de a exprima acest lucru. Treptat, saptamana dupa saptamana, dialogul se va rafina, si plansetele se vor diferentia, permitand parintilor sa ofere rapid raspunsul dorit. Se vor distinge plansete de foame, de oboseala, de durere, de nevoia de a fi luat in brate, de singuratate, etc. Fiecare copil isi dezvolta propriul sau limbaj, pe care parintii il vor invata si ei. Increderea reciproca isi va face si ea loc in aceste prime dialoguri, in care bebelusul cere si parintii ii raspund prin cuvinte si fapte. Copilul se simte astfel inteles si respectat iar relatia poate astfel evolua.