Tensiunea arteriala are doua componente:
- tensiunea arteriala sistolica (numarul mai mare) care reprezinta presiunea inimii generata pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe
- tensiunea arteriala diastolica (numarul mai mic) care reprezinta presiunea vaselor sangvine in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului.
De obicei, presiunea sistolica creste odata cu varsta. Cu toate acestea, dupa varsta de 60 de ani, presiunea diastolica incepe sa scada lent, deoarece vasele sangvine isi pierd din elasticitate si devin rigide.
Tensiunea arteriala se masoara in milimetri de coloana de mercur (mm col Hg). Tensiunea arteriala este considerata normala atunci valoarea sistolica este mai mica de 129 mm col Hg, iar cea diastolica mai mica de 84 mm col Hg. Valorile tensiunii sistolice intre 130-139 mm col Hg si a celei diastolice intre 85-89 mm col Hg sunt considerate prehipertensive.
Stadializarea hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea arteriala este impartita in patru stadii:
- stadiul I (usoara) - tensiunea sistolica intre 140-159 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica intre 90-99 mm col Hg
- stadiul II (moderata) - tensiunea sistolica intre 160-179 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica intre 100-109 mm col Hg
- stadiul III (severa) - tensiunea sistolica >180 mm col Hg si/sau tensiunea diastolica >110 mm col Hg
Hipertensiunea arteriala poate afecta multe organe, inclusiv creierul, ochii, inima si rinichii, la fel ca si arterele din intreg corpul. In cazul persoanelor cu hipertensiune nediagnosticata sau tratata incorect, riscul de a face infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, insuficienta renala sau posibilitatea de a orbi, este mai mare.
Simptome
Hipertensiunea arteriala poate determina simptome ca:
- cefalee (dureri de cap)
- oboseala
- acufene (tiuituri in urechi)
- scotoame (vedere cu puncte galbene)
- ameteli
Cu toate acestea, hipertensiunea arteriala este adesea asimptomatica.
