Poate fi provocată de boli febrile, cardiovasculare, crize abdominale dureroase, nevralgii, hipertensiune, nevroze, psihoze, encefalite, intoxicaţii, diabet, uremie, hipertiroidie, surmenaj fizic, intelectual sau moral, criză emotivă ş.a. Cel mai general simptom este somnul nestatornic şi superficial.
Insomnia persistentă completă se caracterizează printr-o stare permanentă de oboseală; bolnavul aproape că nu poate adormi, iar dimineaţa se află într-o stare de indispoziţie şi depresiune.
Insomnia apare dupa emotii, eforturi intelectuale intense, stres permanent sau conflicte emotionale. Ea se poate asocia cu boli psihice sau organice (astm bronsic, boli de inima, afectiuni febrile etc.). Tratarea bolilor organice duce la eliminarea sau cel putin ameliorarea insomniei. Somniferele nu trebuie luate fara a consulta medicul, deoarece tulbura ritmul natural al fazelor somnului si creeaza dependenta.
DURATA NORMALA A SOMNULUI
Un adult sanatos trebuie sa doarma 6 - 8 ore pe zi, iar copiii ceva mai mult. Durata fiziologica a somnului variaza în functie de virsta si de individ. Astfel, nou-nascutul doarme aproximativ 20 ore, între 2 - 4 ani 14 - 16 ore, adolescentul 8 - 10 ore, adultul 7 - 9 ore iar virstnicul 5 - 7 ore. Cercetatorii au descoperit ca insomnia precede tulburările depresive, în conditiile în care se stia ca între aceste doua afectiuni exista o strinsa legătura. Deci, daca se trateaza insomnia se poate preveni depresia.
Insomnia este o problema importanta de sanatate publica, pentru ca statisticile arata ca se întilneste la 5-11% din populatia tarii noastre. Prezenta ei este tot mai crescuta în rindul tinerilor, ceea ce este grav, deoarece frecventa insomniei creste odata cu înaintarea în virsta. Daca insomnia nu este tratata medical, ea va determina scaderea performantelor profesionale sau scolare.
Insomnia are si conotatii la nivel social: peste 40 % din cei care au accidente de circulatie sau accidente de munca sufera de insomnie.
CE SE INTIMPLA IN TIMPUL SOMNULUI?
Somnul are rol protector, reface activitatea corticala si echilibreaza psihicul. În timpul somnului predomina procesele de refacere, trofice si anabolizante ale organismului. De aceea, cind ne îmbolnavim avem tendinta de a dormi mai mult, în afectiunile grave predominind perioadele de somnolenta. Din acelasi motiv, copiii la care predomina fenomenele anabolizante, de crestere a organismului, au nevoie de mai mult somn.
În timpul somnului se produc anumite modificari fiziologice caracteristice: scade frecventa cardiaca si tensiunea arteriala, scade secretia gastrica si urinara, musculatura se relaxeaza. Toate aceste fenomene permit organismului sa-ti refaca rezervele pentru o noua perioada de veghe. Lipsa somnului epuizeaza organismul, nepermitindu-i sa se refaca si lasindu-l lipsit de aparare în fata bolilor.
Cind insomnia nu poate fi legata de nici o alta afectiune, atunci ea se numeste insomnie primara (fara o cauza cunoscuta). Exista însa variatii individuale si multi dintre cei care se pling de insomnie dorm probabil suficient fara sa-si dea seama de aceasta.
Insomnia nu se poate rezolva fara tratament. Iar tratamentul nu înseamna doar medicamente, ci si individualizarea factorilor psihologici sau patologici care stau la baza aparitiei insomniei. Exista si posibilitatea apelarii la un psiholog pentru a se practica terapiile comportamental-cognitive, care pot ameliora calitatea somnului.
Stresul si anxietatea pot forma o bariera pentru un somn de calitate.
Gotu Kola (Centella asiatica): Este recunoscuta in întreaga lume pentru capacitatea de a calma trupul si mintea. In Ayurveda, gotu kola este considerata planta care aduce echilibrul, care induce starea de relaxare si energizeaza simturile. Din acest motiv este introdusa in alimentatia yoghinilor pentru a-i ajuta sa obtina mai usor starea profunda de meditatie. Elefantii indieni care au reputatia ca nu uita niciodata, adesea se infrupta din frunzele acestei plante. Gotu kola este bogata in complexul de vitamine B, care sunt recunoscute ca fiind vitaminele antistres
