aDupă evenimentele din decembrie 1989, mai multe filiale şi chiar grupe ale unor asociaţii judeţene de vânătoare şi pescuit sportiv s-au desprins din asociaţiile mamă şi s-au constituit, cu acordul adunărilor generale şi în baza prevederilor Legii nr. 21/1924, ca persoane juridice distincte, cu patrimoniu propriu, privat şi indivizibil. Au urmat şi alte constituiri de asociaţii ale vânătorilor, ale pescarilor sportivi şi ale vânătorilor şi pescarilor sportivi, pe principiul liberei asocieri şi în baza prevederilor Legii nr. 21/1924 sau ale Ordonanţei nr. 26/2000, dintre care foarte multe s-au afiliat la A.G.V.P.S. din România. Urmare a acestei situaţii, A.G.V.P.S. din România cuprinde în prezent peste 140 de asociaţii ale vânătorilor şi/sau pescarilor sportivi cu sediile în Bucureşti, în reşedinţele de judeţe şi în multe alte municipii şi localităţi. Majoritatea acestor asociaţii legal constituite, care cuprind peste 95% din numărul vânătorilor din ţară şi peste 80% din numărul pescarilor sportivi, şi-au reconfirmat afilierea la A.G.V.P.S. din România.
A.G.V.P.S. din România a fost aşadar recunoscută şi instituţionalizată, în timp, prin lege. Ultima oară, prin prevederile Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, ocazie cu care i s-au enumerat şi atribuţiile pe care le-a avut şi le are în ceea ce priveşte reprezentarea organizaţiilor vânătoreşti la nivel naţional şi internaţional. De asemenea, A.G.V.P.S. din România a primit, prin prevederile aceleiaşi legi, dreptul de a-şi adapta propriul Statut la prevederile acesteia, fără vreo cenzurare din partea statului, ceea ce a însemnat, fără îndoială, o recunoaştere deschisă a meritelor sale de până atunci. În plus, A.G.V.P.S. din România a fost recunoscută din nou, prin H.G. nr. 259/22.02.2001, ca fiind de utilitate publică.
În plan internaţional, A.G.V.P.S. din România a rămas cu continuitate, din anul 1931, membră în Consiliul Internaţional al Vânătorii şi al Protecţiei Vânatului (C.I.C.) şi, din anul 1954, membră în Confederaţia Internaţională de Pescuit Sportiv (C.I.P.S.). Din anul 2000, A.G.V.P.S. din România a devenit membră, cu drepturi depline, şi în Federaţia Asociaţiilor de Vânători din Comunitatea Europeană (F.A.C.E.), fiind printre primele, dacă nu chiar prima organizaţie neguvernamentală din România acceptată într-o structură a U.E.
În ceea ce priveşte organele de conducere ale A.G.V.P.S. din România - Congresul şi Consiliul – este de reţinut faptul că acestea sunt compuse exclusiv din membri delegaţi la Congres ai organizaţiilor afiliate, care îndeplinesc anumite condiţii statutare. Preşedintele, vicepreşedinţii şi ceilalţi membri ai acestor organe de conducere sunt eligibili pentru perioade de câte 5 ani.
De la nivelul conducerii A.G.V.P.S. din România a fost şi este coordonată, în mod unitar, întreaga activitate de reprezentare a intereselor organizaţiilor afiliate şi, implicit, ale tuturor membrilor acestor organizaţii.
Cu toate acestea, după evenimentele din 1989, mai exact de prin 1998 încoace, A.G.V.P.S. din România - cu sediul în Bucureşti, Calea Moşilor nr. 128 - a fost nevoită să suporte constituirea interesată, cu sprijinul unor reprezentanţi de seamă ai autorităţi publice centrale care răspunde de silvicultură, a unei pseudo A.G.V.P.S. din România, cu sediul în Bacău. Situaţia de ilegalitate evidentă a celei din urmă s-a tranşat târziu, de această dată cu ajutorul instanţelor competente de judecată, reuşindu-se în final dizolvarea şi lichidarea acesteia de două ori succesiv, deoarece, după obţinerea unei hotărâri definitive şi irevocabile pentru dizolvarea şi lichidarea pseudo A.G.V.P.S. cu sediul la Bacău, acesta a reuşit să se mai constituie odată. Pe lângă cheltuiala inerentă implicată de acţiunea noastră şi de timpul pierdut, situaţia de gravă ilegalitate, acceptată şi încurajată de reprezentanţi autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, a condus la spargerea unităţii de reprezentare a vânătorilor şi pescarilor sportivi din România, dizidenţii beneficiind însă din plin, de acţiunile conducerii A.G.V.P.S. din România, susţinute în interesul asociaţiilor afiliate şi ale membrilor acestora.
Ulterior, după anul 2000, s-a mai înfiinţat, în absolută contradicţie cu legea, şi un aşa zis Sindicat Naţional al Vânătorilor din România, iar de câţiva ani, după anul 2004, şi o Federaţie Naţională a Pescarilor Sportivi din România (FNPSR), ambele cu sprijinul unor reprezentanţi ai structurilor autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Acestea au reîncercat, în mod repetat, dizolvarea şi lichidarea A.G.V.P.S. din România şi a unor asociaţii afiliate, printre care cele înfiinţate în anul 1968. Toate acţiunile ostile A.G.V.P.S. din România şi asociaţiilor afiliate la aceasta, demarate de aşa-zisul Sindicat Naţional al Vânătorilor şi aşa-zisa Federaţie Naţională a Pescarilor Sportivi, au fost câştigate însă, fără excepţii până acum, de către A.G.V.P.S. din România şi asociaţiile afiliate. Acesta nu înseamnă că acţiunile ostile iniţiate de aceste entităţi interesate şi stimulate împotriva noastră s-au încheiat. Mai există, de dată recentă, o iniţiativă similară, de înfiinţare a unei pretinse Federaţii Naţionale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, cu sediul în Buzău, constituită din două asociaţii locale, Muflonul şi Pisica Sălbatică, dintre care doar prima a reuşit să dobândească fond cinegetic în gestiune. Deşi acţiunile şi activităţile acestor asociaţii se desfăşoară în contradicţie cu preceptele de ordine publică, ele sunt susţinute, din interese oculte, de anumiţi funcţionari publici ai organismelor statului cu atribuţii în profil şi în domeniul apărării ordinei de drept.
A.G.V.P.S. din România nu are cum să evite astfel de situaţii ostile ei şi asociaţiilor afiliate, generate, acceptate sau susţinute de anumiţi funcţionari publici, dar nu numai, deoarece aceştia sunt categoric interesaţi de un alt mod de atribuire în exploatare durabilă a resurselor naturale regenerabile denumite generic vânat şi peşte. Atâta timp cât A.G.V.P.S. din România va apăra eficient interesele asociaţiilor afiliate şi ale membrilor acestora, se va situa pe o poziţie contrară intereselor unor reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale care răspunde de vânătoare şi de pescuit recreativ-sportiv şi ale prietenilor din umbră ai acestora, în cazurile în care aceştia doresc un alt mod de atribuire, clientelar, a gestiunii fondurilor cinegetice şi bazinelor piscicole naturale din România.
Din cauza acestor contradicţii de interese, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură a încercat şi a reuşit să elimine sintagma „A.G.V.P.S. din România” din legile actuale privind pescuitul, în anul 2001, şi vânătoarea, în anul 2006. A fost eliminată sintagma şi din Legea armelor si muniţiilor în anul 2003. S-a încercat să se lase, astfel, fără legitimitate A.G.V.P.S. din România, care a fost înfiinţată prin lege şi trebuia, conform prevederilor Ordonanţei nr. 26/2000, să-şi desfăşoare activitatea sub autoritatea legilor prin care s-a înfiinţat (sau prin care a fost instituţionalizată). Numai că toate aceste legi au fost, rând pe rând, abrogate. Pentru a evita situaţia de discutabilă legitimitate a A.G.V.P.S. din România, în care era împinsă din iniţiativa unor reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, conducerea acesteia a încercat şi a reuşit, la nivelul instanţelor judecătoreşti competente, în baza prevederilor Ordonanţei nr. 26/2000, să înscrie definitiv şi irevocabil, A.G.V.P.S. din România în Registrele speciale al Asociaţiilor şi Fundaţiilor. Soluţia dată de judecători este atipică, fiindcă Ordonanţa nr. 26/2000 nu a prevăzut decât cazul asociaţiilor şi fundaţiilor înfiinţate prin lege şi cazul celor constituite în baza Legii 21/1924 sau a acestei ordonanţe. Nu a prevăzut şi cazul asociaţiilor şi fundaţiilor înfiinţate prin legi care ulterior s-au abrogat, cum a fost cazul A.G.V.P.S. din România.
În concluzie, A.G.V.P.S. din România este acum persoana juridică de drept privat şi de utilitate publică, apolitică, cu patrimoniu propriu, distinct şi indivizibil. Este înscrisă, definitiv şi irevocabil, în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de pe lângă Judecătoria sectorului II, sub nr. 4/2000, şi în Registrul Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor, sub nr. 1561/A/2000.
Apreciem că urmare a acestei recunoaşteri din partea instanţelor competente de judecată, A.G.V.P.S. din România şi-a clarificat definitiv şi irevocabil poziţia, de partener sobru de dialog, la nivel naţional, cu autorităţile publice centrale al statului şi la nivel internaţional, cu instituţiile similare sau internaţionale în materie. Prin trecutul său şi obiectivele urmărite, A.G.V.P.S. din România oferă, în continuare, o garanţie certă a interesului consecvent pe care-l are pentru protecţia şi conservarea fondurilor cinegetice şi piscicole naţionale, pentru bunul mers al activităţilor de vânătoare şi de pescuit sportiv din România şi pentru apărarea intereselor legitime ale vânătorilor şi pescarilor sportivi din ţara noastră, asociaţi în organizaţii afiliate
