Parcul Cismigiu 

Numele grădinii Cişmigiu datează din vremea lui Alexandru Ipsilanti, domnul Ţării Româneşti, care a comandat construirea a doua cişmele în zona mlăştinoasă pe care se alfă aătazi parcul.

Abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, zona a devenit gradină publică, fiind amenajată de celebrul arhitect peisagist vienez Carl Friederich Wilhelm Meyer. Acesta a fost preocupat de trasarea unor alei drepte sau sinuoase care să îndrume paşii vizitatorilor către cele mai importante obiective ale parcului. În aceeaşi perioadă au fost aduşi peşti exotici, lebede şi pelicani, mai târziu luând fiinţa şi o minigrădină zoologică formată din urşi, lupi, vulpi şi castori.

Inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu s-a realizat în 1854 după o perioadă de reamenajare şi înfrumuseţare. In acestă perioadă, grădina era locul în care se organizau reprezentaţii culturale sau se desfaşurau întreceri cu barca pe lac.

Incepând din 1910, arhitectul peisagist F.Rebhun a contribuit la actuala înfăţisare a parcului, amenajând parterul central ca un neîntrerupt covor de alei, completând plantaţia de tei cu elemente verticale şi creând grădina de trandafiri în partea de nord a parcului.

O alta creaţie a lui Rebhun este Rondul Roman, inaugurat în 1943, care adăposteşte busturi cioplite în piatră, reprezentând chipurile marilor oameni de cultură:

* Mihai Eminescu

* Alexandru Odobescu   

* Titu Maiorescu   

* I.L. Caragiale   

* George Coşbuc   

* St. O. Iosif   

* Ion Creangă   

* Al. Vlahuţă   

* Duiliu Zamfirescu   

* B.P.Haşdeu   

* N.Bălcescu   

* V. Alecsandri.

În Cişmigiu s-au plantat şi s-au aclimatizat pentru prima oară numeroşi arbori ocrotiţi precum:   

* Platanus acerifolia;    

* Torreya nucifera;    

* Torreya californica;    

* Cedrus atlantica (pin rosu japonez);    

* Picea excelsa inversa (molid rosu);    

* Magnolia stellata (magnolie).

    * Magnolia stellata (magnolie).