Alcoolul
Acţiune:Alcoolul acţionează predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordonează funcţiile cerebrale complexe cum ar fi conştienţa şi emoţiile, şi mai puţin pe funcţiile inferioare, vegetative. Cât de tare este şi cât de mult ţine acest efect, depinde de concentraţia de alcool din organism, ce se determină din sânge (alcoolemia) şi se măsoară în grame de alcool la litrul de sânge. Cele mai multe decese survenite în urma unei intoxicaţii etanolice au evidenţiat o alcoolemie cuprinsă între 1,8 şi 6,7 grame/l. Concentraţiile letale sunt cuprinse între 5,0 şi 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezintă aceste valori decedează.
Unele simptome ale intoxicaţiei alcoolice acute seamănă mult cu cele din intoxicaţia cu opiacee. Naloxona, un antagonist al opiaceelor care anihilează efectele morfinei şi heroinei, poate fi eficientă şi în cazul intoxicaţiei cu alcool. De regulă, nu este însă necesar tratamentul medicamentos; de cele mai multe ori fiind suficientă spălătura gastrică urmată de perfuzii. Organismul metabolizează în fiecare oră o parte a alcoolului ingerat. La combustia alcoolului, ca şi la metabolizarea altor alimente, se eliberează o anumită cantitate de energie. Un pahar de ţuică are valoarea nutritivă a unui ou. Astfel, la consumatorul (potatorul) cronic apare, mai devreme sau mai târziu, o stare de avitaminoză, deoarece alcoolicii îşi asigură mare parte din aportul nutritiv sub formă de alcool, care nu conţine vitamine, dar pentru a cărui metabolizare sunt necesare respectivele vitamine.
MahmurealaConsecinţele unei nopţi lungi de petrecere sunt cu siguranţă cunoscute de toată lumea: o mahmureală puternică. Aceasta se caracterizează prin senzaţia de presiune la nivelul creierului, cefalee intensă, nervozitate şi iritabilitate crescută, sensibilitate la stimuli externi, oboseală precoce în cazul efortului fizic, precum şi transpiraţia profuză şi o stare generală de epuizare, ca după o răceală zdravănă.
Alcoolismul: Fazele alcoolismului, după Jellinek:
Consecinţe fizice/biologice:
Psihoze determinate de consumul de alcool1. Beţia patologicăEste o stare de excitaţie, respectiv sedare declanşată prin consumul de alcool, cu reunoaşterea defectuoasă a realităţii, iluzii şi halucinaţii. Frica excesivă sau furia, agresivitatea puternică, starea de afect şi atitudinea violentă pot apărea, în unele cazuri, deja la ingerarea de cantităţi minime de alcool (probabil în urma unei predispoziţii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestări este limitată în timp (5-15 min.). Urmează somnul terminal şi amnezia evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat în expertizele medico-legale.
2. Delirium tremensReprezintă o stare gravă în care apar halucinaţii vizuale majore, aprecierea greşită a realităţii, agitaţie psihomotorie severă, transpiraţii profuze, tremurături, dereglări periculoase ale frecvenţei cardiace şi tensiunii arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era adesea letală, mortalitatea a scăzut semnificativ în ultimii ani mulţumită unor medicamente noi.
3. Halucinoza alcoolicăSe aud voci vorbind între ele, precum şi voci comentatoare care judecă persoana consumatorului. Halucinaţiile complexe de situaţii includ scene de urmărire şi asediu şi se asociază cu anxietate maximă!
4. Gelozia obsesivă a alcoolicului Este obsesia adesea incorigibilă, că partenera "merge" cu altul. Se manifestă de regulă zgomotos şi cu un vocabular ordinar. Originea se găseşte în relaţia tensionată a cuplului, datorată tocmai consumului de alcool, precum şi în atitudinea evidentă de refuz din partea partenerei. Se adaugă problema impotenţei, sentimentele de vinovăţie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire şi, nu în ultimul rând, frica de a-şi pierde partenerul de viaţă.
5. Encefalopatia WernickeEste o inflamaţie acută a creierului ce poate pune viaţa în pericol (include somnolenţa, paralizia globilor oculari şi ataxia=tulburarea coordonării mişcărilor).
6. Sindromul KorsakovTulbuări grave ale memoriei, pacientul confabulează mult.
Fenomene de sevraj:Hipertensiunea arterială, transpiraţia profuză, tremurături, dureri la nivelul întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburări de somn. Un sindrom acut de sevraj reprezintă întotdeuana o indicaţie pentru internarea în spital. Aici, se urmează un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare şi perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.
