Majoritatea drepturilor copilului au un caracter protectiv. Copiii trebuie protejaţi împotriva unor situaţii de risc, precum transferul ilegal în străinătate, violenţă, abuz sau neglijare din partea părinţilor sau a îngrijitorilor săi, abuz sexual sau de altă natură, implicarea în traficul de substanţe ilicite şi traficul de copii.Protecţia este necesară şi în cazul copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile: copii refugiaţi, copii cu dizabilităţi, copii aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi copii aflaţi în zone de conflict armat.

În plus, trebuie protejate relaţiile copilului cu familia. Copiii au dreptul să îşi cunoască părinţii, să fie îngrijiţi de părinţi şi nu pot fi separaţi de aceştia decât în condiţii strict definite. Dacă are totuşi loc o astfel de separare, copiii au dreptul să menţină relaţii personale şi să fie în contact direct cu părinţii chiar şi atunci când locuiesc în ţări diferite.

Copiii au dreptul să fie protejaţi împotriva:

• oricăror forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta (art. 85)

• transferului ilicit în strainatate şi a nereturnarii (art. 99)

• exploatare economica (art. 87)

• exploatarii sexuale şi a violetţei sexuale (art. 99)

• folosirii ilicite de stupefiante şi substante psihotrope (art. 88)

• rapirii şi traficarii în orice scop şi sub orice formă (art. 99)

• pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante (art. 28 şi 90)

• lipsirii, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identităţii sale sau de unele dintre acestea (art.8.5)

• Copilul este inregistrat imediat după nastere şi are de la această dată dreptul la un nume, dreptul de a dobandi o cetatenie şi, dacă este posibil, de a-şi cunoaste parintii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de aceştia (art.8.2).

Se acordă protectie speciala:

• copiilor refugiati (art. 72)

• copiilor cu dizabilitati (art. 46)

• copiilor aparţinând unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice (art. 27)

• copiilor aflati în zone de conflict armat (art. 76.)

• copiilor neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsesc sub supravegherea legala a unor persoane (art.19)

• copiilor care au savarsitit o faptă penala şi nu răspund penal (art.80)

În relaţia cu părinţii, copiii au dreptul:

• de a-şi cunoaşte parintii şi de a fi îngrijiţi şi educaţi de aceştia (art. 8.2 şi art. 30)

• de a nu fi separaţi de părinţi împotriva voinţei acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege (art. 33)

• la protectie alternativa (art. 39)

• de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu parintii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament (art. 14)