Poleirea unui obiect decorativ este un procedeu minu?ios ce depinde de respectarea unor reguli stricte, iar calitatea suprafe?ei poleite depinde ?i de natura materialelor folosite. Înainte de aplicarea foi?ei, obiectul de poleit se finisează cu hârtie abrazivă (dacă este cazul), apoi se aplică un strat de shellac pentru a diminua gradul de absorb?ie al suprafe?ei de poleit. După uscare, se aplică adezivul pentru foi?ă (mixtion sau bolus), care poate fi pe bază de apă, de alcool sau de ulei,  timpul de uscare variind în func?ie de solvent. (între 15 minute ?i peste 12 ore). Când suprafa?a mixtionului devine netedă la atingere, se poate aplica foi?a. După ce suprafa?a dorită a fost acoperită cu foi?ă, se finisează cu o pânză de bumbac, apoi se izolează cu încă un strat de shellac, pentru a proteja suprafa?a de diver?i factori mecanici (praf, zgârieturi, apă, etc) Dacă se dore?te un efect de antichizare a suprafe?ei, se poate aplica o patină de învechire prin tamponare cu o bucată de bumbac.

Ca o continuare a tradi?iei bizantine, în icoanele ruse?ti se folosea tehnica poleirii, a aplicării pe o suprafa?ă a unei foi?e sub?iri de aur (suflat). Cu aceste foi?e se poleia fondul icoanei, nimburile, iar câteodată ?i alte elemente (aripile îngerilor, straiele, detaliile arhitecturale). Foi?ele se aplicau pe grundul bine netezit, în concordan?ă cu conturul reprezentării, înainte de zugrăvirea acesteia în culori.