Mostenirea:

Dispozitiile noului Cod Civil se aplica pentru succesiunile deschise dupa data intrarii sale in vigoare, respectiv pentru succesiunile persoanelor care au decedat dupa 1 octombri 2011.

Pentru cei decedati inaintea  datei de 1 octombrie 2011, legea aplicabila succesiunii este vechiul Cod Civil (inclusiv pentru termenul de acceptare a succesiunii, numarul si calitatea mostenitorilor).

Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.

Deschiderea mostenirii nu trebuie sa fie confundata cu deschiderea procedurii succesorale (respectiv cu momentul in care se depune cererea de dezbatere a succesiunii la notarul public sau instanta de judecata).

Patrimoniul defunctului se transmite prin:

-mostenire legala;

-mostenire testamentara.

O parte a patrimoniului defunctului se poate transmite prin mostenire testamentara, iar celalalta parte prin mostenire legala.

Nu se pot face acte in legatura cu o mostenire care nu a fost deschisa (respectiv in legatura cu mostenirea unei persoane care este inca in viata).

Sunt lovite de nulitate absoluta:

-declaratiile de acceptare a unei succesiuni nedeschise;

-declaratiile de renuntare la la o succesiune nedeschisa;

-actele prin care se instraineaza sau se promite instrainarea unor drepturi pe care cineva le-ar putea dobandii la deschiderea unei mosteniri (care nu este inca deschisa).

O persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii mostenirii.

Sunt considerati ca exista la data deschiderii mostenirii:

-copilul conceput , daca se naste viu;

-cel disparut, daca nu a intervenit o hotarare judecatoreasca declarativa de moarte, ramasa definitiva;

-persoana juridica- de la data actului de infiintare- si fundatiile testamentare.

Daca mai multe persoane au decedat fara a se putea stabili ca una a supravietuit celeilalte, acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta.

Nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila care consta in decaderea de drept a unei persoane din dreptul de a culege o mostenire determinta, din cauza faptului ca s-a facut vinovata de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de alta persoana cu vocatie succesorala.

Nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara.

Nedemnitatea este de drept in cazul:

-succesibilului condamnat penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenire ( de ex., fiul condamnat pentru tentativa de omor al tatalui sau este inlaturat de la succesiunea acestuia);

-succesibilului condamnat penal pentru savarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat sau restrans vocatia la mostenire a faptuitorului (de ex. o persoana condamnata penal pentru tentativa de omor sau chiar pentru omorul fratelui sau este considerata nedemna fata de succesiunea tatalui lor).

Nedemnitatea poate fi declarata de instanta in cazul:

-persoanei condamnate penal pentru savarsirea cu intentie a unor fapte grave de violenta fizica sau morale, sau a unor fapte care au avut ca urmare moartea persoanei care lasa mostenirea;

-persoanei care, cu rea credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;

-persoanei care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa rectifice, sa revoce testamentul.

Efectele nedemnitatii de drept sau judiciarepot fi inlaturate de catre persoana care lasa mestenirea:

-prin testament

-prin act autentic notarial

Atat in testament, cat si in actul autentic (declaratie, testament autentic) trebuie sa existe dorinta expresa in sensul inlaturarii nedemnitatii.

Mostenitorii legali sunt:

-sotul supravietuitor;

-rudele defunctului;

-comuna, orasul sau municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile  la data succesiunii-in cazul in care nu exista mostenitori legali sau testamentari.

Rudele defunctului vin la mostenire in urmatoarea ordine:

a)clasa intai-descendentii (copii, nepoti din copii, stranepoti etc.), fara limita de grad de rudenie;

b)clasa a doua-ascendentii privilegiati (mama si tatal defunctului) si colaterali privilegiati (frati, surori nepoti din frati si surori) pana la gradul IV inclusiv;

c)clasa a treia-ascendentii ordinari (bunici, strabunici, etc), indiferent de gradul de rudenie cu defunctul;

d)clasa a patra, colaterali ordinari, pana la gradul IV inclusiv (fratele bunicului, unchi, matusi, si veri primari).