Care este procedura prin care se poate recupera un debit de la o societate comerciala?
Legea romana prevede doua posibilitati distincte de recuperare a unui debit, constituite in doua proceduri - o procedura generala (pe calea dreptului comun) si o procedura speciala (reglementata de OG nr. 5/2001).
Care sunt posibilitatile pentru mai multi mostenitori de a iesi din indiviziune asupra unei proprietati?
Legea romana prevede doua modalitati de partaj - partajul voluntar si partajul judiciar. Partajul voluntar presupune ca mostenitorii sa isi imparta de comun acord proprietatea in conformitate cu cota parte a fiecaruia dintre ei. Partajul judiciar este efectuat de catre instanta de judecata care imparte proprietatea intre mostenitori tinand seama de mai multe criterii, printre care amintim cota parte a fiecaruia dintre mostenitori.
Cate forme de societati exista în Romania?
Prin prevederile art. 2 din Legea nr. 31/1990 republicata (legea societatilor comerciale), se instituie 5 forme de societati comerciale si anume: societati in nume colectiv, societati in comandita simpla, societati pe actiuni, societati in comandita pe actiuni, societati cu raspundere limitata. Alegerea formei societatii poate fi facuta in mod liber de catre viitorii asociati, in functie de o serie de elemente, cum ar fi: amploarea comertului, fondurile de care se dispune sau numarul de asociati.
Este obligatoriu ca o societate comerciala cu capital strain sa aiba in componenta un asociat cetatea roman?
Prin dispozitiile art. 1 alin 2 din Legea nr. 31/1990 republicata s-a statuat ca: "societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane", astfel ca societatea comerciala are o nationalitate proprie, distincta de cetateniile sau nationalitatile persoanelor fizice/ juridice care o compun. In consecinta, datorita faptului ca nici o prevedere expresa a Legii nr. 31/1990 republicata nu impune introducerea in structura asociatilor / actionarilor a unei persoane fizice sau juridice, optiunea pentru aceasta varianta ramane la liberul arbitru al vointei societare.
Societatea comerciala constituita pe teritoriul Romaniei poate fi administrata doar de un cetatean strain?
In lipsa unei interdictii care sa fie cuprinsa in reglementarile Legii nr. 31/1990 republicate, raspunsul nu poate fi decat afirmativ. Totusi exista impuse conditii obligatorii privind capacitatea si moralitatea cerute a fi indeplinite pentru a putea accede la functia de administrator. Prin norma de trimitere a art. 135, persoana desemnata in calitate de administrator trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu si sa nu fi fost condamnata pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita precum si pentru oricare dintre infractiunile prevazute in Titlul 8 al Legii 31/1990 republicate.Ceea ce este de retinut este ca aceste conditii trebuie intrunite atat la numirea in functie cat si toata durata exercitarii acesteia.
O persoana fizica cetatean strain poate cumpara terenuri in Romania?
In conformitate cu dispozitiile art. 41 alin 2 din Constitutia Romaniei: "cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor". Cu toate acestea, doctrina si practica de specialitate au statuat in final, folosind rationamentul de logica juridica a interpretarii per a contrario, precum si a celui conform caruia " exceptio est strictissimae interpretationis", ca persoanele juridice straine pot dobandi in proprietate terenuri pe teritoriul Romaniei. In mod indirect se poate ajunge astfel ca o persoana juridica romana constituita dintr-un singur asociat persoana fizica straina, sa detina in proprietate terenuri in Romania.
Exista diferente notabile intre modul de organizare si functionare al societatilor instituite prin legea romana si solutiile consacrate si oglindite in legislatia occidentala?
Lg. 31/1990 este sediul materiei pentru nasterea, existenta si dizolvarea societatilor comerciale, ea completandu-se, potrivit art. 285 cu dispozitiile Codului Comercial care, la randul sau statueaza prin art. 1 aplicabilitatea Codului Civil acolo unde legea comerciala nu dispune altfel. Prin modul sau de redactare, Lg. 31/1990 s-a aliniat dispozitiilor directivelor Consiliului Uniunii Europene referitoare la publicitatea societatilor comerciale, validitatea angajamentelor sociale, protectia asociatilor fata de terti, etc. Intr-adevar, regimul juridic al societatilor comerciale creat prin Lg. 31/1990 nu difera in regulile sale esentiale de cel al marilor trusturi si companii tip "societati de capitaluri", bazate pe circulatia elementului capital, sau dimpotriva fata de cel al "societatilor de persoane", bazat pe deplina incredere a asociatilor.
Care sunt facilitatile fiscale sau de alta natura acordate intreprinderilor mici si mijlocii prin legislatia romaneasca?
Domeniul aplicabil se refera la achizitii publice, scutiri de taxe vamale, cota impozitului pe profitul brut reinvestit zero sau redus. Astfel, in privinta achizitiilor publice, intreprinderile mici si mijlocii beneficiaza de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri si garantiile cerute in achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii. De asemenea, IMM-urile sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru masinile, echipamentele industriale, know-how care se importa in vederea dezvoltarii activitatilor proprii de productie si servicii. In mod similar, IMM-urile beneficiaza de reducerea impozitului pe profit cu 20% daca creeaza noi locuri de munca, iar cota parte din profitul brut reinvestit nu se impoziteza.
Care sunt cotele legale datorate bugetului de stat de catre persoanele juridice pentru veniturile pe care le obtin sau serviciile pe care le presteaza? a. impozit pe profit - 16%b. impozit pe venitul microintreprinderilor (IMM) - 3%c. T.V.A - 25%
Dreptul romanesc in actualitatea internationala. Geneza, tendinte si perspective.
Din punct de vedere al apartententei dreptului romanesc la un bazin de civilizatie juridica, putem afirma in mod indubitabil ca el apartine sistemelor de inspiratie franceza care au drept etalon Codul Civil francez de la 1804. Acordul de Asociere din 1993 intre Romania, pe de o parte, si Statele membre ale Comunitatii Europene, pe de alta parte, stabileste necesitatatea armonizarii legislatiei romanesti, prezente si viitoare, cu cea a Uniunii Europene. Totodata, prin acest act se arata si modalitatile prin care legislatia Romaniei urmeaza sa devina, gradual, compatibila cu cea a Comunitatii (in prezent Uniunea Europeana). In aplicarea acestor tendinte si pastrand integralitatea principiilor de drept international, conventiile internationale la care Romania a aderat si care au fost ratificate si publicate in M.Of., devin obligatorii, fiind socotite ca legi interne. Mai mult decat atat, art. 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei instituie principiul prelevarii normei internationale fata de norma cu caracter intern in ceea ce priveste domeniul drepturilor omului: "Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale."
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.
