Locaşul de cult a fost construit în anul 1873 prin perseverenţa şi cheltuiala enoriaşilor din cartier, care au considerat că era necesară construirea unei biserici noi pentru credincioşii din zonă deoarece Biserica Mătăsari, care era cea mai apropiată de ei devenise neincapatoare.

Astfel, la 16 februarie 1872, protoiereul Alecu Hartofilax încheie la faţa locului un act în care sunt consemnate motivele ce determinau pe credincioşii de atunci să zidească o biserică şi înscrie numele a 24 de gospodari, proprietari şi negustori, care se angajau fiecare cu suma de 5.000 de lei vechi să susţină edificarea locaşului de cult, începând cu Staciu Ioan Bălăneanu, care donează şi terenul pentru ridicarea bisericii.

Hramurile pe care le poartă Biserica Iancu Nou Bălăneanu corespund datelor din calendar în care a început zidirea (10 februarie 1873) şi la care s-a făcut sfinţirea (6 decembrie 1873), „în zilele P.S.Arhiepiscop şi Mitropolit Primat pe toată România D. D. Nifon, în zilele înălţatului Domn Carol I şi Elisabeta Doamna” (text preluat de pe pisania aflată la intrarea în biserică).

Cel de-al treilea hram – Sfînţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena – a fost dobândit în anul 2004, când s-a săvârşit resfinţirea bisericii în urma repictării şi amenajării, de către Preasfinţitul Episcop-vicar patriarhal Ambrozie Sinaitul, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist Arăpaşu