Biserica Batistei
Biserica Batistei, emblematica pentru a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, se afla in centrul orasului Bucuresti, de-a lungul actualei strazi J. L. Calderon, care trecea paraiasul Bucurestioara, ce ajungea pana in mahalaua Scaune, unde locuiau macelarii din Bucuresti.
Numele bisericii - Batiste - are mai multe explicatii: Nicolae Iorga ne spune, dar fara nici o dovada, ca ar fi putut fi o ctitorie a lui Baptista (Batiste) Vevelli, sfetnicul si prietenul lui Radu Mihnea Voda. Alta parere, mai apropiata de realitate, arata ca numele bisericii provine de la o balta de pe cursul paraului Bucurestioara, in care se adapau si se tolaneau vitele, denumita "bateliste" sau "batiste".
Cel mai vechi lacas a fost ctitorit de enoriasi, probabil din lemn, in vremea domniei lui Matei Basarab. Aceasta biserica a fost poate refacuta inainte de 5 Aprilie 1660, dupa distrugerile pricinuite de incendierea Bucurestilor de catre oamenii lui Constantin Serban Basarab Voda, iar apoi de catre tatari, in 1659.
Lacasul de astazi a fost construit conform pisaniei: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu indemnnarea Duhului Sfant, ridicatu-s-au aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica, care sa cinsteasca hramul Sfintei Ana, a sfintiei sale Paraschevi si mucenita Parascheva, care din temelia ei s-a ridicat si s-au infrumusetat cu toata cheltuiala dumnealui vataful Manciul si a sotii dumnealui Ilinchi... ... sunt enumerati ctitorii... la anul de la zidirea lumii 7274, iar de la Hristos 1764, luna octomvrie 14." In 1763, Manciu, vataf de macelari, impreuna cu familia lui, a inlocuit constructia din lemn cu actuala cladire din zid. Pictura, de o deosebita frumusete dateaza din acele vremuri, dar numele pictorului a ramas necunoscut. Initial tampla bisericii a fost construita din caramida, dar cutremurul din 1838 a subrezit-o. In 1850 a fost daramata si inlocuita cu una din lemn - donatie a unor boieri. Intre 1883-1884, Preotul Mina Bugetianu si epitropii sai au reparat biserica fara sa respecte forma originala a cladirii.
Biserica a fost reparata in 1860, dupa incendiul ce a cuprins orasul in ziua Sf. Pasti a anului 1847, apoi in 1883, 1899, 1906, pastrand, in general, forma din 1764. Cele mai importante modificari i-au fost aduse de refacerea radicala a fatadelor din 1860 si 1883, cand acestea au primit un stil neoclasic, i-a fost inchis cu zidarie pridvorul si i-au fost refacute turlele. In 1938, cu ocazia lucrarilor de restaurare, au fost regasite importante elemente arhitectonice originale, care fusesera acoperite cu straturi groase de tencuiala, ori cu adaosuri de zidarie. Cu acel prilej, ambele turle, care erau din lemn, au fost rezidite pe bazele lor originale, iar pridvorului i-au fost reconstituite golurile si arcadele.
Biserica Batistei are planul treflat, cu pridvor, cu pronaosul usor supralargit, doua turle. Cele trei abside sunt semicirculare la interior si pentagonale la exterior. Pridvorul deschis, specific arhitecturii secolului al XVIII-lea, are trei arcade frontale, cea din mijloc mai ingusta, iar lateral cate una, toate inchise cu arce polilobate, subliniate de arhivolte asemenea, rezemate pe stalpi masivi de zidarie, asezati pe postamentul ce continua soclul cladirii.
Pronaosul, marginit de ziduri foarte groase, care preiau greutatea clopotnitei, este acoperit cu o calota sferica turtita, racordata la ziduri prin doua perechi de arce, cele dinspre est si vest inguste, iar cele dinspre nord si sud foarte late. Turnul-clopotnita, cu putin mai mic decat turla Pantocratorului, are planul octogonal, cu opt ferestre alungite, subliniate de arcadele in retragere, muchiile laturilor turlei fiind evidentiate prin colonete semicilindrice, pe care se sprijina cate trei arhivolte succesive. Intre pronaos si naos au fost patru stalpi sustinand trei arcade, toate suprimate, ramanand numai arcul dublou. Initial, tampla bisericii a fost construita din caramida, dar cutremurul din 1838 a subrezit-o. In 1850 a fost daramata si inlocuita cu una din lemn, donatie a unor boieri ai vremii. Peretii interiori sunt aproape integral acoperiti cu fresce. Pictura originala, din 1763, lucrata de un pictor necunoscut, a fost acoperita cu alta in ulei la 1883, ulterior curatata in 1940 de pictorul Ioan Mihail.
Din iulie 1984, biserica Batistei a intrat intr-o noua perioada de consolidari si de transformari radicale. In 1996 lucrarile au fost reluate si terminate la sfarsitul lui 1999.
Arhitectura exterioara este specifica bisericilor ctitorite catre si dupa jumatatea veacului al XVIII-lea. Astfel fatadele bisericii sunt impartite in doua registre principale, inegale, printr-un brau, cel superior fiind, la randu-i, divizat in doua printr-un ciubuc. Registrul inferior, foarte lat, este ritmat cu arcuri in acolada.
Braul este din piatra, sculptata. Registrul superior, mai ingust, are in jumatatea inferioara un sir de medalioane, jumatatea superioara fiind complet neteda. Fetele bazelor turlelor au cate 3 medalioane. Toate medalioanele si nisele mentionate sunt pictate cu icoane de sfinti. Nisele patrate ale pridvorului contin icoanele sfintelor Ana, Parascheva si Mucenita Paraschevi, iar medalioanele de colt, pe Sf. Apostoli Petru si Pavel. Medalioanele patrate sunt un exemplu rar in arhitectura bisericeasca.
Biserica Batistei a inspirat realizarea unor acuarele, de catre cunoscutii pictori Carol Popp de Szatmary, in 1860, si de catre Domenico Preziosi, in 1869. Dupa Revolutia din 1989, Biserica Batiste a cunoscut o perioada de inflorire, in urma lucrarilor capitale ce s-au executat: consolidare, reintegrare, restaurare, conservare precum si alte lucrari. Mai bine de 50 de ani, cu exceptia refacerii turlei centrale dupa cutremurul din 1977, in Biserica Batistei nu s-a facut nici o lucrare sau reparatie.
La data de 1 iulie 1984 a fost numit ca Paroh Preotul Mircea Despoiu, care a preluat Biserica Batistei intr-o stare jalnica, din toate punctele de vedere. Tinand cont de aceasta stare de lucru, Preotul Paroh a fost initiatorul si promotorul unui proiect de mare anvergura si perspectiva reala in folosul bisericii.
