Sfântul Atanasie
a vietuit în secolul IV dupa Hristos. În copilarie a cunoscut vremea prigoanelor, calindu-se în marturisirea si apararea dreptei credinte. Însotind ca diacon pe episcopul sau, Sfântul Alexandru al Alexandriei, a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), unde - cu dovezi de netagaduit - a învins pe ereticul Arie.S-a statornicit la Niceea înv???tura de totdeauna a Bisericii: ca Iisus Domnul si Mântuitorul lumii este Dumnezeu adevarat, deofiinta cu Tatal si nu o simpla faptura, cum afirma Arie.
Invatatura aceasta, care este piatra de temelie a crestinatatii, o marturisim si noi astazi, când rostim Simbolul credintei.
Ajuns episcop si patriarh al Alexandriei, si-a pus întreaga via?? pentru ap?rarea dreptei credin?e în fa?a ereziei ariene, în cei 45 de ani, trebuind s? îndure 5 izgoniri din scaun, dar m?rturisind ca un adev?rat stâlp al ortodoxiei pân? la sfâr?itul vie?ii sale, dreapta credin??. Pentru osardia cu care a aparat dreapta credinta, este supranumit „parinte al Ortodoxiei”.
La 77 de ani, întors la scaunul s?u, dup? a 5-a izgonire ?i dup? 45 de ani de suferin?e, Sfântul Atanasie cu pace s-a mutat la Domnul (373), Biserica, cinstindu-l ca pe un mare Parinte al Ortodoxiei ?i stâlp neclintit al ei.
Sfântul Chiril
a vietuit tot în Alexandria, dar a trait în zilele împaratului Teodosie cel mic (403-450), fiind nepot si urmas al lui Teofil, arhiepiscopul Alexandriei (+412).
A fost aparator al dreptei credinte la Sinodul al III-lea Ecumenic din Efes (431), unde a înfruntat pe ereticul Nestorie, care s-a ridicat împotriva dreptei cinstiri a PreaSfintei St?pânei noastre, de Dumnezeu Nascatoare si Pururea Fecioara Maria.
Sfântul Chiril, împreuna cu tot Sinodul celor peste doua sute de episcopi adunati la Efes, au statornicit, contra lui Nestorie, dreapta învatatura ca Domnul Hristos este nu numai Om adevarat, dar si Dumnezeu adevarat, si de aceea, Preacurata Fecioar? Maria, care L-a n?scut, nu este numai o Nascatoare de om sau de Hristos, cum înv??a Nestorie, ci merit? numele de N?sc?toare de Dumnezeu dupa trup (nu dup? dumnezeire), fiind cea care a primit s? dea trup de om lui Dumnezeu, cea din care Fiul lui Dumnezeu cel ve?nic a luat trupul S?u de om, cu care a mântuit lumea.
Sfântul Chiril s-a mutat la „vesnicele locasuri” în anul 444, la adânci batrâneti, Biserica numarându-l „Aparator al Bisericii si al credintei, învatator a toata lumea si barbat cu adevarat apostolic”
