La confluenţa râurilor Colentina şi Dâmboviţa, pe un mal trufaş, la o depărtare de aproximativ 9 km. de marginea de răsărit a cetăţii legendarului Bucur, este situată  parohia Căldăraru cu cca. 350 de familii având o frumoasă biserică albă, în formă de cruce tivită cu chenare azurii care, văzută de departe cu cele 3 turle ale ei, ne cheamă la smerită rugăciune.

Ziditu-s-a acest Sfântul locaş cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil în anul 1937 în satul Căldăraru, com.Cernica, jud.Ilfov, ctitorită fiind de Protosinghelul Zosima Pârvulescu, egumenul mânăstirii Cernica, de familia Zmaranda şi Zamfir Arghirescu şi enoriaşii satului, în timpul Pr. Grigore Cruceanu, sfiinţindu-se în ziua de 8 noiembrie de către Episcopul Vicar Veniamin Pocitan.

Cutremurul din anul 1940 nu a lăsat urmări asupra Sfîntului locaş dar, cel din 1977, a pricinuit grave stricăciuni bisericii, acestea fiind remediate prin contribuţia bunilor enoriaşi ai parohiei şi prin străduinţa Pr. Feraru Gheorghe, decedat în februarie 1979. Şirul preoţilor deservenţi la acest sfânt locaş, începând cu anul 1937 debutează cu evlaviosul Pr. Cruceanu, Pr. Badie Ilie din Cernica, continuă în 1938 cu părintele Mihai (cu dulce grai moldovenesc), apoi vine gospodarul Pr. Anghel care electrifică satul, urmează pentru o scurtă vreme Pr. Murea Ion, Pr. Rentea din Oltenia, blajinul părinte Dan, părintele Feraru Gheorghe, părintele Gherman Alexandru care reface fresca bisericii şi din 1 februarie 1986 Pr. Guţea Vasile.