Ca mai toate cladirile din cartier, biserica are farmecul ei. Inconjurata din toate partile de o gradina cu platani batrani si palcuri de flori navalnice, usor salbaticite, biserica Ceaus sta asezata sub un clopot urias de liniste si de frumos, departe de intunecatele povesti medievale, cu razmerite, incendii, cutremure sau violente schimbari de domnie. E limpede ca “Ceaus Radu” e o biserica puternica si bine aparata. E limpede ca nimeni si nimic nu se poate atinge de ea. Secretul si taina se afla in ascuns. Nevazut, in pronaosul de la intrare, vegheaza neclintiti – in patru racle diferite, dar sub acelasi baldachin de lemn sculptat – patru sfinti mucenici, canonizati nu demult, in zilele noastre; sfinti pe cat de puternici, pe atat de nestiuti; sfinti dobrogeni aducatori de ploaie si de mare mangaiere sufleteasca: Zotic, Atal, Camasie si Filip. Sfintii de la Niculitel.
(extras din "Formula AS")
A fost ridicata intre anii 1755-1757 de catre Ceaus RaduAdaugat de admin on November 16th, 2010
O biserica fara multe icoane, fara inflorituri, candelabre sau alte argintarii trufase, mica, simpla si fara pretentii, asemenea vietii si smereniei martirilor dobrogeni ingropati la Niculitel, sub colbul drumului calcat de oameni si animale vreme de 1.700 de ani, pana ce voia lui Dumnezeu si un potop grozav de ploaie vor dezgoli cupola unui mic paraclis si, in interior, ca un prunc in burta mamei, altarul martiric, cu osemintele asezate crestineste, alaturi de sfanta cruce si o inscriptie cutremuratoare, ca un vers de epopee biblica: “Aici si acolo, sangele martirilor”.Dupa modelul criptei de la Niculitel, la biserica Ceaus Radu, sfintenia se ascunde in straturi succesive, ca liniile de aparare intr-un razboi de durata: racla mucenicilor dobrogeni adusi de la manastirea Cocos; icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, salvata din cumplitul incendiu de la 1843 si asezata acum pe peretele din stanga al bisericii; mormantul unuia din vechii ctitori ai lacasului, care, dorind sa ramana anonim, a sters cu mana sa orice referire despre sine si despre viata lui, lasand un singur indiciu, stiut doar de bunul Dumnezeu si de ingerii din ceruri: Teoharie.
