Biserica de la Coltea se prezinta pe un plan trilobat cu clopotnita pe pronaos, cu pridvor sustinut pe stalpi si ziduri groase de peste un metru. Este construita in stilul autentic brancovenesc, care combina stilul bizantin cu arhitectura si arta romaneasca, fiind aici influentat si de renasterea tarzie italiana unde ctitorul facuse studii. Au fost adusi mesteri atat din Occident cat si din Orient. Activitatea constructiva a voievodului Matei Basarab e continuata si de Cantacuzini, ca si de Constantin Brancoveanu. La ctitoriile spatarului Mihail Cantacuzino constructorii si decoratorii timpului obtin efecte atat de surprinzatoare, incat arta cantacuzinilor atinge un stadiu inalt al rafinamentului si barocului. Peste naos a existat la origine o turla (dovada sistemul de boltire). Cupola naosului este sprijinita pe cele doua arce dublouri mari: unul spre altar care coboara pana in pardoseala, altul spre pronaos care se sprijina pe console de piatra sculptata. Naosul este despartit de pronaos prin 3 arcade in plin centru rezemate pe coloane cu caneluri rasucite, cu capiteluri neocorintice si baze sculptate, pe piedestale inalte. Armonia dintre elementele arhitectonice si cele de pictura in fresca ca si cele in ulei din interior, ca si bogatia sculpturilor in lemn si piatra impun acest monument ca unul dintre cele mai reprezentative ale Capitalei noastre. Catapeteasma este bogat sculptata in lemn, iar in pridvor gasim un portal incadrat de doua coloane frumos sculptate, impodobit cu vita-de-vie si struguri, iar la baza, si capiteluri avand sculptati cei patru evanghelisti cu simboalelele lor. In registrul icoanelor imparatesti sunt icoane de mari dimensiuni si mai vechi decat cele din registrele superioare. Lateral stanga este o icoana a Maicii Domnului cu pruncul, cu ferecatura de argint aurit lucrat manual, avand reprezentat in partea inferioara Izvorul Tamaduirii. Icoana a fost daruita de domnitorul Nicolae Mavrogheni in 1786. O alta icoana de valoare din catapeteasma este cea a Sfintilor Trei Ierahi. Mai exista icoana Sfintilor doctori fara de arginti Cozma si Damian, atribuita lui Parvu Mutu. Alta icoana de valoare pictata si ferecata in argint este cea a Cuvioasei Parascheva, pictata in secolul XVIII de scoala rusa. Icoanele usilor imparatesti sunt pictate in tehnica de ulei in secolul XIX. In sculptura catapetesmei se disting retele de vrejuri, flori si frunze, ciorchini de struguri, alaturi de crizanteme stilizate si frunze de stejari. In biserica sunt 20 de strane sculptate destul de simplu. Are un larg pridvor deschis, bine proportionat, cu 5 arcade frontale si cate doua laterale, toate cu arhivolte polilobate, sprijinite pe 10 coloane din piatra cu fusuri cilindrice, avand capiteluri sculptate cu motive florale si zoomorfe. In ce priveste exteriorul Bisericii Manastirii Coltea, cu toate modificarile ce le-a suferit de-a lungul timpului, ne apare ca un monument cu volume bine compuse pe axa longitudinala de simetrie, cu frumoase proportii puse in valoare foarte bine de plastica fatadelor . Biserica Coltea a ramas ca un monument reprezentativ al epocii brancovenesti, prin tehnica si maiestria procedeelor decorative ce ating o perfectiune rar intalnita, imbinate aici cu influente orientale si ale artei occidentale in stil baroc italian