La intersecția dintre Calea 13 septembrie cu strada Sebastian se ridică o biserică monumentală, cu hramul Sfânta Treime.

Aceasta se află pe locul unei alte biserici mai vechi, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1820.

Biserica veche a fost construită de Necula Bacănu și de alți negustori, pe terenul cedat de Mănăstirea Radu Vodă, cea care era proprietara întregului sat Lupești, așa cum se chema pe atunci acestă zonă. Biserica a purtat numele Lupești câțiva zeci de ani, apoi și l-a schimbat în Biserica Ghencea. In anul 1853 deja se numea biserica Ghenci[i] ce-i zice si Lupești.

Este foarte interesantă această titulatură, mai ales că, ulterior, întreg cartierul, cu cimitirul și alte obiective, aveau să primească acest nume. Printre ctitorii bisericii nu apare nicăieri numele vreunui Ghencea. Doar în timpul revoluției din 1821 este implicat un anume Ghencea, eterist grec, care, probabil, se va fi implicat în adunarea de materiale și poate și în lucrările de construire a vechii bisericuțe. Astfel, fără să știm exact (deocamdată) cine va fi fost și ce va fi făcut, peste timp biserica și întreg cartierul îi poartă numele.

In anul 1927 se pune piatra de temelie a bisericii a cărei construcție va dura până în anul 1934. Sumele donate de donatorul principal(Donator principal: Ștefan Ionescu-Troicea) vor fi completate de jertfa tuturor enoriașilor. Biserica a fost construită după planurile întocmite de arh. Virginia Andreescu-Haret împreună cu arh. J. Pompilian. La 11 noiembrie 1934 biserica a fost sfințită de patriarhul Miron Cristea. Vechea bisericuță a fost dărâmată.

Între anii 1941-1948 se realizează și pictura interioară, în frescă, de către pictorii profesor Gheorghe (Ghiță) Popescu și Nuni Dona, în stil neobizantin. Este apreciată ca fiind cea mai reușită pictură de acest gen din întreg Orientul Creștin, așa cum este scris pe o pisanie așezată în interiorul bisericii.

În anii 1962 și 1968-1969 ca și după cutremurul din 1977 s-au făcut reparații și îmbunătățiri la biserică și pictură. În anii 2007-2010, sub conducerea pr. paroh Ion Grădincea, s-au facut lucrari de consolidare și reparații generale și a început restaurarea picturii.

Este una dintre cele mai mari biserici din București- construcție monumentală în stil neoromânesc. Biserica are dimensiunile 40/16/23 m, are planul triconic, cu pridvor, vestibul, pronaos, naos cu abside laterale și trei turle octogonale.