La răsărit şi la nord-est de fosta comună suburbană Dudeşti-Cioplea, până pe la începutul secolului al XX-lea, se aflau întinse livezi, vii, grădini de zarzavat, păşuni şi terenuri agricole. Apoi, odată cu industrializarea zonei s-au creat diferite cartiere muncitoreşti – printre care Titan şi Balta Albă – cu un pronunţat caracter rural. Iar după anul 1970, întreaga zonă şi-a schimbat radical înfăţişarea, ridicându-se numeroase blocuri pentru circa 100.000 de locuitori. S-au creat aşa-numitele “cartiere dormitor” fără niciun edificiu cultural, social sau religios.

Din anul 1990 au început a fi ridicate, pentru nevoile spirituale ale unei populaţii lăsate de izbelişte în această privinţă de către autorităţile statului, lăcaşuri de închinăciune – biserici.

Astfel în perimetrul cuprins între bd. 1 Decembrie 1918 – bd. Theodor Pallady şi marginea oraşului, având drept anexă principală strada Jean Steriadi, prin Ordinul nr. 6223/1996 din 13 august 1996 al secţiei Inspectoratului Eparhial din cadrul Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor se înfiinţează Parohia “Sfântul Antonie cel Mare”.Sfântul Antonie cel Mare s-a născut în cetatea Heracleopolis din Egipt, în anul 251 şi a murit la 105 ani, în anul 356. Este unul dintre întemeietorii monahismului creştin şi este prăznuit în ziua de 17 ianuarie.

Organizarea Parohiei şi construirea unei biserici a fost încredinţată preotului Daniel Goga, care a reuşit să obţină de la Municipalitate un teren în suprafaţă de 1045 mp, pe strada Jean Steriadi la numărul 19A.

Sprijin în obţinerea acestui teren a oferit familia Bosniceanu Ştefan şi Carmen Iuliana, părinţii preotului Daniel Goga.După obţinerea tuturor documentelor legale necesare, la 1 Aprilie 1997 s-a pus piatra de temelie, în prezenţa P.S. Teodosie Snagoveanu, episcop vicar patriahal şi s-a purces la ridicarea unei sfinte biserici cu hramul Sf. Mare Ierarh Nicolae. Mare apărător al dreptei credinţe, prăznuit în ziua de 6 decembrie, Sf. Nicolae a fost episcop în Mira Lichiei din Asia Mică, în prima jumătate a secolului al IV-lea.În anul 2008, biserica a primit, la recomandarea P.F. Daniel, Partriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi un al doilea hram – Sf. Antonie de la Iezerul (Vâlcea), contemporan cu Voievozii Matei Basarab şi Sf. Constantin Brâncoveanu (secolul al XVII-lea), prăznuit în ziua de 23 noiembrie.

Târnosirea bisericii a avut loc în ziua de 26 septembrie 2004, Sf. Liturghie fiind făcută de către vrednicul de pomenire P.F. Toctist, Partriarh al Bisericii Ortodoxe Române, I.P.S. Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, şi P.S. Senastian Ilfoveanul, Episcop Vicar patriarhal, cu un impunător sobor de preoţi şi diaconi.

Terenul din jurul bisericii este împrejmuit cu un gard din lemn de brad, o troiţă – executată de către scuptorul Ştefan Odobreja al Sf. Parohii – o construcţie cu nişe pentru ars lumânări din cărămidă acoperită cu şiţă, pergale din lemn de brad lăcuit şi cu pictură în frescă, cu băncuţe, iar în curte se află o fântână din piatră.

La nord de biserică se intenţionează construirea unui obiectiv social cu o capelă