Data înălţării ei este anul 1768, luna septembrie, ziua 25 de către Stoica Clucerul, cum stă scris în pisania de piatră de la intrare. Sunt afirmaţii istorice care desemnează drept ctitor pe voievodul fanariot Ştefan Racoviţă, împreuna cu Teodora Doamna, în anul 1764.

PISANIA BISERICII:

 "Doamne Cela ce sfinţeşti pre ceia ce râvnesc podoaba casei Tale şi proslăvesc dumnezeiască puterea Ta, primeşte acest lăcaş, care e întru slava numelui s-au înălţat şi întru cinstea şi prăznuirea Sfintei Înălţări a Domnului şi a Sfântului Arhidiacon Ştefan, de robul Tău Stoica Clucer. Şi s-a săvârşit în zilele preaînălţatului nostru Domn I(o)an Alexandru Ghica Voievod, purtând cârma proslavei, prea Sfinţitului mitropolit al Ungro-Vlahiei kiru kir Grigorie, septembrie 25, pisar Radu log(ofăt), Ioan pietrar, 1768"

După tradiţie, biserica ar fi fost zidită de voievodul Ştefan Racoviţă, care a domnit în Muntenia între anii 1764, februarie 7 şi 1765, august 29, Toţi istoricii menţionează drept ctitor pe Ştefan Racoviţă voievod. Desigur, toţi s-au bazat pe menţiunea din "Revista istorică" a Arhivelor Românei, I, pag.12, care aminteşte că la 19 mai 1765, Ştefan Racoviţă închina Mitropoliei biserica domnească din Gherghiţa şi biserica Sfântul Ştefan din Bucureşti, cu tot venitul lor. Aceeaşi menţiune o face, în volumul său "Familia Racoviţă-Cehan. Genealogie şi istoric", Generalul M. Racoviţă-Cehan; menţiune publicată în 1942 de Academia Română în "Studii şi Cercetări"

În sprijinul acestei păreri, mai avem şi menţiunea făcută în "Istoria Bucureştilor", pag. 147-148, de Gh. I. Ionescu-Gion, 1899 - care aminteşte că între averile Mitropoliei din vremea păstoriei Mitropolitului Cosma I (1787-1792), se adaugă şi douăzeci de schituri cu moşoaiele, casele, grădinile şi viile lor în afară de Bucureşti; iar în Bucureşti, avea, pe lângă alte biserici şi biserica Sf. Ştefan din Calea Călăraşilor. Această menţiune este citată din Condica nr. 5 a fondului mitropolitan şi Condica nr.3 a Mitropoliei, p. 365, Condici ce se găsesc la Academia Română şi la Arhivele Statului.

Faţă de cele menţionate de pisania bisericii şi faţă de documentele găsite până acum cu privire la persoana ctitorului bisericii Sf. Ştefan, se poate afirma că această biserică ar fi fost începută din temelie de Ştefan Racoviţă voievod în anul 1764 şi terminată de Stoica clucerul, care ar fi pus pisania deasupra uşii de intrare în biserică în anul