Lângă Hala Traian, în imediata apropriere a intersecţiei dintre strada Traian cu Calea Călăraşilor, se vede într-o curte mare, impunătoare Biserica Hagiu, iar în jurul ei, constituind un ansamblu arhitectonic, se află clopotniţa, casa parohială şi imobilul parohial.

În timpul domniei Sfântului Constantin Brâncoveanu, pe locul actualei Biserici se afla o mănăstire. Stareţul, care fusese la locurile sfinte , era considerat hagiu (sfinţit), de unde şi denumirea de BISERICA HAGIULUI.

Între 1765-1767 un urmaş al familiei Bãbeanu, cu numele Mihail, fost logofãt de tainã, cãlugãrit cu numele de Misail Monahul, a clãdit o bisericã de zid în locul celei de lemn, adãugând şi şase chilii, care au dãinuit pânã în 1920, pentru adãpostirea vãduvelor sãrace.Ameninţatã cu dãrâmarea, Biserica Hagiu a fost renovatã în 1831, cu ajutorul şi contribuţia enoriaşilor.

Intre anii 1872-1874 biserica Hagiu a fost reclãditã din temelii, prin osârdia vrednicului preot paroh de atunci Ioan Cãlin zis Belciugãţeanu, cu ajutorul ctitorului Radu Ştefãnescu-Cavafu şi a enoriaşilor.

Clopotniţa a fost ridicatã în anul 1936 prin concursul primãriei de atunci.

Casa parohialã a fost construitã în 1930 în stil românesc şi are parter şi etaj.

Imobilul parohiei din strada Ţepeş-Vodã nr.1-3, datează din 1934 şi are trei etaje.

Biserica a fost tencuitã în praf de piatrã, iar pardoseala din interioar a fost înlocuitã cu mozaic tip veneţian. În 1997 s-au fãcut lucrãri de supraînãlţare a gardului ce împrejmuieşte curtea bisericii şi de înlocuire a porţilor, lucrare din fier forjat cu un model care imitã spicele de grâu şi strugurii simboluri euharistice.

Ca urmare a expertizei tehnice efectuate, s-a constatat ca biserica are nevoie de o amplă lucrare de consilidare, care va începe în curând