BISERICA IZVORUL TAMADUIRII -MAVROGHENI  Biserica domneasca Mavrogheni cu hramul ''Izvorul Tamaduirii” a fost zidita de domnitorul Nicolae Petru Mavrogheni si doamna Maria intr-un loc pitoresc, cu o suprafata de 16 ha,cumparat de domnitor in acest scop , situat in afara orasului, la capul Podului Mogosoaiei. In 1789 asezamintele mavroghenesti constituiau un intreg complex ce numara biserica, trei cladiri,o casa domneasca si visteria apelor.''Faimoasa Biserica de la Cap' Podului”,cum scriu unii calatori din secolul al XVIII -lea, numita si Zoodohpighi, (izvor de viata datator), a fost inchinata de ctitor Manastirii Ecaton Dapiliani (cea cu o suta de portaluri) din Insula Paros, locul de origine al domnitorului Mavrogheni, si a avut initial stastut canonic de manastire.Aceasta situatie canonica a durat aproape un secol .Odata cu Legea secularizarii averilor manastiresti (1863) a domnitorului Alexandru Ioan Cuza i se va schimba statutul canonic si va deveni biserica de enorie pentru cartierul ce se inchegase in jurul ei,pastrandu-si importanta spirituala ,istorica si culturala. Pisania originala nu s-a pastrat, asa incat nu se stie ziua si luna in care a fost tarnosit sfantul lacas. Este cert ca la finele anului 1787 biserica exista. Aceasta reise din Hrisovul al doilea, redactat in acel an, de domnitor si in care acesta afirma: ''Am zidit biserica din piatra intru cinstea si praznuirea Sfintei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si Pururea Fecioarei Maria”. Anul mai sus mentionat este confirmat si de inscriptia in limba greaca de pe piatra de mormant a ieromonahului Dionisie, zidita pe peretele exterior nordic al bisericii, sub cea de-a doua ferestra a pronaosului, in care se face mentiunea ca acesta a fost primul egumen al manastirii ''zidita de domnul Mavroghene in 1787”.Biserica a fost construita din zid de caramida tencuita, in plan triconc, cu turle pe naos si pronaos. In urma cutremurului din 1838 biserica a fost grav afectata incat a trebuit sa fie reconstruita pe aceasi temelie in 1847, cand au fost suprimate cele doua turlele de pe pronaos, in schimb s-a adaugat un pridvor mare, pe sase coloane, inlocuit in 1947 cu pridvorul actual, cu doua coloane. Lucrari de consolidare au fost executate in 1899; 1902 :1941-1942;1947.Cel mai amplu proiect de consolidare si restaurare a cladirii bisericii de la refacerea ei din 1847 se realizeaza incepand din anul 2008 prin grija preotului paroh Dumitru Pintea si cu sprijinul Primariei sector I.Cutremurul din 1940 a avariat grav clopotnita construita in 1890. Au survenit apoi bombardamentele din1944, cand in incinta bisericii au cazut trei bombe: una pe pridvorul bisericii, alta pe clopotnita si a treia pe casa parohiala. Clopotnita a fost rezidita din temelii pe un nou amplasament intre 1996-1997 prin grija preotului paroh Dumitru Pintea.Catapeteasma bisericii se remarca prin originalitatea sa. Construita din zid gros de 80 cm a rezistat tuturor vitregiilor survenite de-a lungul celor peste doua secole de existenta, pastrandu-si forma originala baroca cu influente orientale. Abundenta motivelor ornamentale, lucrate in stucatura – reliefuri vegetale si zoomorfe, ordonate in frize decorative – confera ansamblului iconostasului marca sa de personalitate si expresie artistica. Icoanele sunt dispuse in cinci registre, formand arcaturi semicirculare sau trilobate. Pictura murala a fost refacuta, cu exceptia iconostasului, intre 1971-1973, de pictorul Costin Ioanid.Odata cu biserica a fost cladit si un spital,''Iubirea de oameni”, care a evoluat ca asezamant independent si care dureaza si astazi cu numele de Spitalul Filantropia. In cladirile din incinta bisericii domnitorul Mavrogheni a infiintat o tipografie, de a carei activitate tipografica s-a ingrijit doctorul Caracas ,devenit intre timp proprietar. si de la vaduva caruia o va cumpara Ion Heliade Radulescu si va tipari aici primul ziar in limba romana ,cu litera cirilica,''Curierul romanesc”.Tot aici se va tipari Regulamentu Organic precum si alte carti. Casa care a adapostit tipografia a fost extinsa in anii 1890 si consolidata si restaurata intre anii 1998-2001, prin grija preotului paroh Dumitru Pintea. Aceasta adaposteste acum o gradinita de copii. Lucrarile de amenajare a gradinitei au fost executate intre 2008-2009,din initiativa si cu grija preotului Dumitru Pintea si cu sprijinul Primariei sectorului I.In 1872 I.Heliade Radulescu a fost inmormantat in curtea bisericii, iar in 1913 pe mormantul lui a fost ridicat un monument de Casa Scoalelor, Ministerul Cultelor si al Instructiei.In casele bisericii au locuit: Constantin Brancusi in timpul studiilor facute la Bucuresti,el a cantat in corul bisericii, geograful Simion Mehedinti si istoricii Constantin si Dinu Giurescu (perioada de persecutie comunista)Pe latura sudica a curtii bisericii se gaseste mormantul principesei Zoe Bagration, nascuta Vacarescu (1792-1878), alaturi se gaseste mormantul boierilor Filipescu. Pe latura de nord e mormantul lui Constantin Mihail Sutu 1820-1869) si al sotiei sale, Ecaterina (1828-1863). Pe latura de rasarit se afla mormintele lui Moise Nicoara (1784-1861) si artistului Horia Bernea (1938-2000).Ctitorul lasa in grija urmasilor infaptuirile bogate ale unei domnii scurte, prin Hrisovul al doilea din 1787, cu aceste cuvinte:''Si dupa cum noi ne-am trudit si le-am facut acestea din nou, asa si cei ce vor veni dupa noi, cu drag sa pazeasca cele ce gasesc facute, spre a se urma si a sta in starea lor, fiind de folosul obstii...”