Dispozitivele radiochirurgicale sunt puternice avand o tehnica de utilizare total diferita fata de chirurgia clasica, de exemplu fata de cea cu ajutorul bisturiului; tehnica de radiochirurgie ce trebuie invatata:
Multe din rezultatele chirurgicale sunt in totalitate datorate lipsei de experienta s-au folosirii tehnicilor de calitate scazuta.
Prima mare diferenta este ca nu trebuie folosita presiunea asupra tesutului in timpul interventiei chirurgicale. Acest lucru este greu de deprins de catre un chirurg care a fost deja invatat sa foloseasca presiunea/ sau sa apese ferm cu bisturiul asupra tesutului in momentul efectuarii inciziei. In radiochirurgie unda radio este cea cu ajutorul careia se realizeaza taierea.
In al doilea rand, in cazul folosirii bisturiului sau a altor instrumente clasice, nu exista absolut nici un tablou de setare a puterii- folosirea acesteia trebuie invatata prin eforturi, erori si prin experienta deprinsa in timp. De exemplu, o mica leziune de pe tesut va necesita mult mai putina putere pentru a o indeparta decat in cazul unei leziuni mult mai mari.
In al treilea rand, daca se realizeaza incizii repetate pe aceeasi leziune, timpul permis dintre taieri – de obicei ar trebui sa fie de pana la 10 secunde.
In al patrulea rand, decat sa se indeparteze din prima interventie toata leziunea, se vor obtine rezultate cosmetice mult mai bune daca in prima interventie se indeparteaza doar o mostra reprezentativa pentru examinarea histologica si apoi in mod gradual se va indeparta restul de leziune de pe tesut pana cand pielea va deveni de jur imprejur de culoare normala caracteristica pielii sanatoase.
Una dintre cele mai usoare tehnici de invatare se refera la pozitionarea unei bucati de carne cruda la baza electrodului pasiv. Incepand cu putere inalta, pot fi incercate diferite forme sau modalitati de taiere si coagulare si terminand cu folosirea puterii la intensitate redusa, ca in final sa se descopere efectele folosirii undei radio atat la o putere foarte scazuta cat si la una foarte ridicata.
