Compania Naţională a Uraniului are ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea minereului radioactiv în vederea obţinerii de pulberi sinterizabile de dioxid de uraniu. Ea este constituită din cinci unităţi cu sedii diferite. Sediul central, de coordonare, se află în Bucureşti. Sucursala Suceava se ocupă cuexploatarea minereului de uraniu. Cele două puncte de lucru şi anume sectorul Oraviţa şi sectorul Ştei se ocupă cu ecologizarea fostelor zone de exploatare aminereului de uraniu. Cea de-a patra sucursală care se ocupă cu prelucrarea minereului radioactiv are sediul în Feldioara. Sănătatea angajaţilor este una dintre cele mai importante surse pe care se bazează orice unitate economică. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sănătatea ca fiind starea de bine fizic, psihic şi social. Conform acestei definiţii, starea de sănătate nu exclude doar boala, ci ţine cont de toate faţetele unei vieţi satisfăcătoare. Pentru a realiza aceste cerinţe omul are nevoie de muncă. Munca poate fi un factor sanogenetic sau dimpotrivă o sursă de dereglări psihofizice care pot duce la boală. Factorii nocivi de la locul de muncă pot duce la îmbolnăviri profesionale. De aceea supravegherea stării de sănătate se bucură de o deosebită atenţie în legislaţia actuală şi este reflectată în actele normative din:
Serviciile medicale profilactice prin care se asigură supravegherea permanentă a stării de sănătate a angajaţilor sunt:
Serviciile medicale profilactice sunt acele servicii care preîntâmpină îmbolnăvirile şi prezervă starea de sănătate a omului. Profilaxia are ca rezultat scăderea costurilor şi a suferinţei. În acest scop legislaţia prevede toate tipurile de investigaţii necesare în funcţie de specificul locului de muncă.Pentru cei ce lucrează în mediu cu radiaţii ionizante, aşa cum este cazul Companiei Naţionale a Uraniului, sunt prevăzute pentru angajare următoarele investigaţii medicale:
Controlul medical periodic constă din efectuarea:
În cadrul procesului muncii există şi alte riscuri profesionale pentru care se impun investigaţii suplimentare. De exemplu pentru lucrul în mediu cu zgomot se efectuează audiograme la angajare şi apoi anual. Cei ce lucrează în mediu cu pulberi sau iritanţi respiratorii efectuează anual probe funcţionale respiratorii şi RPS la 5 ani de la angajare, apoi din 3 în trei ani. Pentru munca la înălţime se efectuează anual glicemia, audiograma şi ECG, iar la indicaţia medicului de medicina muncii examen oftalmologic, examen ORL, examen neurologic şi examen psihologic. Pentru lucrul la reţele electrice se efectuează anual a examenul clinic şi a ECG iar la indicaţia medicului de medicina muncii examen oftalmologic, examen neurologic şi examen psihologic. Persoanele care lucrează în tura de noapte (intervalul orar 22.00 – 6.00) efectuează anual examen clinic, glicemie, examen psihologic şi ECG.
De asemenea în cazul în care unele persoane sunt depistate cu diverse afecţiuni se impun investigaţii suplimentare şi consult de specialitate în vederea precizării diagnosticului, evoluţiei şi aptitudinii pentru locul de muncă. În vederea stabilirii investigaţiilor necesare pentru fiecare persoană este obligatoriu a se cunoaşte riscurile profesionale la care este supus angajatul. Acest lucru se poate afla din “Fişa de identificare a factorilor de risc profesional” completată de angajator conform Anexei Nr. 3 din Hotărârea de guvern nr. 355 din11 aprilie 2007. În urma studiului efectuat se poate trage concluzia că starea de sănătate a personalului investigat medical în anul 2009 la Compania Naţională a Uraniului s-a îmbunătăţit faţă de anul precedent deoarece indicele de morbiditate a scăzut de la 32,46 cât era în anul 2008 la 26,77. Un indice de morbiditate al tuturorîmbolnăvirilor de 26,77 poate fi considerat chiar foarte bun având în vedere că la nivelul populaţiei întregii ţări bolile înregistrate în cadrul studiului nostru au oincidenţă mult mai mare, aşa după cum am exemplificat. De fapt toate bolile care au fost diagnosticate în cadrul companiei sunt boli care afectează întreagapopulaţie. În analiza noastră am luat în considerare toate afecţiunile existente, chiar şi cele latente, adică fără manifestări clinice, cum ar fi dislipidemia şihipocalcemia. Analiza evoluţiei morbidităţii demonstrează că de-a lungul anilor aceasta a suferit o îmbunătăţire majoră (grafic nr. 8). Dacă în anii 2000 şi 2001 indicii demorbiditate erau de 50,38 şi respectiv de 56,58, începând cu anul 2002 indicele de morbiditate a scăzut ajungând în acest an la cea mai mică valoare. Considerăm că această îmbunătăţire a indicatorilor de sănătate se datorează în primul rând modificării structurii lotului investigat prin pensionare sau demisie şi prin angajare de noi persoane.
