SINDROMUL SACROILIAC este o afectiune la nivelul articulatiei sacroiliace (la nivelul bazinului). Aceasta este o articulatie sinoviala, plana, semimobila ce pune in contact doua suprafete articulare situate intre osul sacru si ilion. Ea este bine consolidata de ligamentele sacroiliace ventrale, dorsale, ligamentul sacroiliac interosos, ligamentele sacroischiatice si ligamentul iliolombar. Acesta din urma, prin patologia lui, poate mima un sindrom vertebral sau o durere de spate insotita de semne clinice specifice.
Sunt numeroase cauze ce duc la disfunctia articulatiei sacroiliace: diferenta de lungime intre membrele inferioare, traumatismele in urma unor caderi sau patologii ca spondilita anchilozanta, degenerescenta discala, hernia de disc, sacroileita, spondilita psoriazica, osteoporoza, fibromialgia, atitudinile vicioase ale coloanei, s.a.m.d.
Pacientul prezinta durere lombara ce poate iradia la nivelul fesei, coapsei sau pe tot membrul inferior, precum in cazul sindromului radicular. La examenul obiectiv se constata sensibilitate dureroasa la nivelul articulatiei, stergerea lordozei lombare insotita de spasmul musculaturii paravertebrale, uneori scolioza homolaterala sau dificultati ale mersului.
Rezultatul examenului imagistic poate fi normal, sau severitatea afectiunii cu modificarile secundare poate evolua. De regula, examenul clinic orienteaza preponderent catre diagnostic si catre sindromul pseudoradicular.
Tratamentul este conservator si consta in mobilizare urmata de fizioterapie, termoterapie, tratament injectabil antiinflamator si/sau analgetic.
Sindromul sacroiliac, ca si diagnosticarea, este in general subapreciat si necesita experienta medicala.