1. Ce este Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF)?

Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară este forul alcătuit din Ministrul Finanţelor Publice, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, cu rol de coordonare a sarcinilor legate de stabilitatea financiară şi gestionarea crizelor financiare în România.

2. Când a fost înfiinţat Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF)?

Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF) a fost înfiinţat în baza Acordului între Ministerul Economiei şi Finanţelor, Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pentru cooperare în domeniul stabilităţii financiare şi al gestionării crizelor financiare, semnat la data de 31 iulie 2007.   

3. Care au fost raţiunile pentru care a fost necesară înfiinţarea Comitetului?

Crearea acestui Comitet a fost determinată de necesitatea întăririi cooperării în vederea schimbului de informaţii între autorităţile naţionale, precum şi pentru prevenirea, evaluarea şi gestionarea potenţialelor probleme cu impact sistemic. Totodată, prin crearea CNSF, România s-a aliniat la cerinţele Uniunii Europene referitoare la managementul crizelor financiare, care constau, printre altele, în crearea unui comitet naţional permanent, cu participarea tuturor autorităţilor de supraveghere a sistemului financiar şi a ministerului de finanţe.

Acordul, încheiat la data de 31 iulie 2007, instituie un cadru permanent de cooperare între autorităţile semnatare în domeniul stabilităţii sistemului financiar şi al gestionării eficiente a crizelor financiare.

4. Care este obiectivul central al Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară?

Obiectivul central al Comitetului constă în asigurarea stabilităţii sistemului financiar, prin promovarea unui schimb de informaţii permanent şi eficient între autorităţile membre, precum şi prin evaluarea, prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de criză financiară la nivelul instituţiilor financiare individuale, a grupurilor financiare sau a pieţei financiare în ansamblu.   

5. Cum funcţionează, practic, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară?

Comitetul se întruneşte oricând este nevoie, dar cel puţin trimestrial. În cazul în care se consideră că o instituţie financiară sau o piaţă financiară se confruntă cu un risc semnificativ pentru stabilitatea financiară, problema este discutată cât mai curând posibil în cadrul Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară. În astfel de circumstanţe excepţionale, obiectivul fundamental al autorităţilor trebuie să fie acela de a reduce riscul de contaminare a celorlalte instituţii sau pieţe financiare sau chiar a sistemului financiar în ansamblul său   

6. Care sunt principalele atribuţii ale Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară?

Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară funcţionează ca organism central însărcinat cu cooperarea şi schimbul de informaţii între autorităţile naţionale, precum şi cu gestionarea problemelor cu potenţial impact negativ asupra sistemului financiar naţional şi are ca principale atribuţii următoarele:

• promovarea schimbului sistematic de informaţii şi opinii în domeniul stabilităţii financiare şi gestionării eventualelor crize financiare;

• examinarea proiectelor de acte normative ce prezintă interes pentru autorităţi din perspectiva stabilităţii financiare şi a gestionării crizelor financiare;

• evaluarea analizelor periodice asupra stabilităţii sistemului financiar şi asupra riscurilor la care sunt expuse instituţiile şi pieţele financiare;

• evaluarea capacităţii componentelor sistemului financiar de a rezista la şocuri extreme, dar plauzibile pe baza aplicaţiilor de tip stress test;

• analizarea problemelor legate de asigurarea depozitelor, protecţia investitorilor şi instituţiilor, precum şi a altor probleme legate de protecţia consumatorilor;

• analizarea problemelor legate de competiţia dintre participanţii la sistemul de intermediere financiară;

• elaborarea planurilor pentru situaţii neprevăzute, care includ responsabilităţi ale tuturor autorităţilor de supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar, inclusiv Ministerul Economiei şi Finanţelor;

• organizarea periodică, la nivel naţional, a exerciţiilor de simulare a situaţiilor de criză financiară, cu participarea tuturor autorităţilor reprezentate în comitetul naţional;

• coordonarea gestiunii crizelor financiare;

• discutarea problemelor legate de reprezentarea României la organizaţiile relevante din cadrul Uniunii Europene şi la alte organizaţii financiare internaţionale;

• discutarea altor probleme curente importante din punct de vedere al stabilităţii sistemului financiar, în măsura în care aceasta se impune