Normele juridice apartinand Dreptului financiar si fiscal se afla intro stransa conlucrare, o delimitare este de altfel greu de facut: in timp ce normele juridice de drept financiar precizeaza comportamentul pe care trebuie sa-l manifeste actorii din viata economica si sociala, in general, normele juridice apartinand dreptului fiscal prevad obligatiile de colectare, dirijare a resurselor de la persoanele fizice si juridice subiecte platitoare de impozite si taxe, inclusiv sanctionarea acestora pentru nerespectarea Codului Fiscal si a Codului de Procedura Fiscala. In procesul de constituire si redistribuire a resurselor financiare necesare nevoilor generale ale societatii intre subiectele de drept financiar si fiscal se realizeaza relatii – raporturi de drept specifice cu un continut special – specific drepturilor si obligatiilor reciproce precizat de normele juridice de drept intern si/sau international. Specificitatea acestor raporturi juridice financiar fiscale rezulta din urmatoarele trasaturi: – subiectele participante sunt: in cazul obtinerii veniturilor publice primul este un organ administrativ financiar investit cu atributii de stat in interesul constituirii fondurilor financiare, iar celalalt este o persoana fizica sau juridica platitoare de impozit, taxa, acciza etc. In cazul redistribuirii fondurilor publice catre beneficiari diversi, acesta primeste veniturile sub diferite denumiri: subventii, ajutoare, pensii, burse etc. din partea unor ordonatori de credite care se transforma in propriul buget in diverse categorii de cheltuieli; – continutul unui raport juridic de drept financiar si fiscal evidentiaza drepturile si indatoririle subiectelor de drept participante la diverse relatii economice (financiare in sens restrans, creditare, asigurari); – obiectul raportului juridic de drept financiar si fiscal se refera la comportamentul, actiunile sau inactiunile pe care subiectele raportului pot sa le infaptuiasca si care dau esenta continutului drepturilor si obligatiilor participantilor la diferitele relatii financiare (planificare, normare, gestiune, prognoza, evaluare, folosire fonduri); – litigiile care pot lua nastere în baza unui raport juridic de drept financiar fiscal se pot solutiona fie pe cale administrativa fie pe calea comuna a instantei judecatoresti si/sau ale Curtii de Conturi. Actele si operatiunile de drept financiar fiscal realizate de subiectele participante sunt de o foarte mare complexitate: – organele administratiei financiare (M.F.P., Garda Financiara, Controlul Financiar de Stat Teritorial, Curtea de Conturi) desfasoară actiuni legate de : proiectare bugete centrale/locale, alcatuiesc metode/modele de normare a cheltuielilor pentru diferite destinatii, indentifica solutii de gestiune optime pentru echilibrarea bugetelor, a golurilor temporare de casa, de finantare a deficitelor, evalueaza efectele directe si indirecte ale utilizarii fondurilor publice etc.; – persoanele fizice si juridice platitori de impozite si taxe desfasoară actiuni pentru onorarea obligatiilor fiscale sau dimpotriva le contesta in ipoteza in care apreciaza ca au fost nedreptatite de catre fisc. Relatiile economice de natura financiara, atat in sens restrans (clasic) cat si in sens modern sunt relatii de piata, exprimate monetar si care prezinta drept caracteristica dominanta reglementarea precisa.