Conform datelor furnizate de Academia Americana de Otolaringologie, aproximativ 45% din adultii normali sunt ronhopati ocazionali si 25% din acestia dezvolta episoade de apnee in somn (oprirea respiratiei pentru cateva secunde/zeci de secunde). In lumea civilizata, ronhopatia cronica a devenit o problema sociala cu costuri materiale enorme pentru societate, implicand atat individul ronhopat cat si perechea sa maritala. Oboseala si somolenta din timpul zilei, incapacitatea de a genera maxima performanta la locul de munca, cefaleea, HTA, somnolenta la volan, aparitia tensiunilor in cuplu, sunt numai cateva din problemele generate de aceasta afectiune. Ronhopatia cronica poate fi ameliorata prin renuntarea la alcool, sedative sau mese copioase seara, inainte de culcare. Scaderea in greutate si modificarea pozitiei de somn sunt alte gesturi necesare diminuarii simptomatologiei. Complianta pentru aceste masuri este scazuta, in conditiile in care ele nu au o viza curativa ci numai paleativa. Tratamentul chirurgical al ronhopatiei cronice (+/- apnee in somn) presupune abordul palatului moale prin mai multe metode:
Rezultatele apar dupa cca 4 saptamani, in primele zile dupa interventie ronhopatia se poate agrava datorita reactiei inflamatorii de la nivelul tesuturilor afectate. In cazul unor rezultate nesatisfacatoare manevra se poate repeta la o distanta de 4 saptamani, pana la un maxim de 4 sedinte de RFTVR . Sudiile efectuate la Stanford University Medical Center (NB Powell, RW Riley, RJ Troell, MB Blumen, C Guilleminault, CHEST, 1998, 113:1163-1174) au aratat ca in mod curent deglutitia si vorbirea nu sunt afectate postoperator. Durerea locala este de scurta durata si poate fi controlata medicamentos (28% din cazuri au necesitat tratament analgezic). Aparitia edemului in unele cazuri nu a compromis respiratia si a cedat dupa 24-48 de ore. Nu au fost raportate alte efecte adverse. Scaderea simptomatologiei a fost semnificativa in 77% din cazuri. Rezultatele sunt asemanatoare cu cele ale unui studiu multi- clinic European care a girat metoda cu o rata de succes de 86,7% (W Hohenhorst, P Van De Heyning, Europe ENT, Oct. 1999). Autorii au concluzionat de asemenea ca rezultatul benefic al metodei depinde si de numarul leziunilor aplicate in decursul fiecarui tratament. In unele cazuri, pentru tratamentul ronhopatiei cronice este nevoie de aplicatii cu radiofrecventa si la nivelul amigdalei linguale, pilierilor posteriori sau a cornetelor inferioare. Aceste aplicatii se pot realiza in aceeasi sedinta cu RFTVR. RFTVR a amigdalei linguale / baza de limba: rezultatele studiilor efectuate arata o scadere de volum a limbii de pana la 17% (Stanford University Medical Center, Otolaryngology, Head and Neck Surgery, May Issue, 1999) In urma studiilor efectuate pe loturi mari de pacienti s-a ajuns la concluzia ca manevrele de RFTVR sunt nedureroase in cazul utilizarii corecte a accesoriilor. Secretul evitarii durerii este de a pastra intacta linia membranei mucoase. Printre complicatiile minore se numara si hiperemia palatului timp de 4- 6 zile. O decolorare alb-galbuie, asemanatoare unei ulceratii poate sa apara in jurul leziunii si dispare in 2 saptamani dupa interventie
