Tartrul dentar este un complex organo-mineral aderent de suprafata dentara sau alte structuri solide orale, lucrari protetice, aparate ortodontice, rezultat din mineralizarea placii bacteriene.
Tartrul contine, alaturi de substante, minerale si componente organice comparabile cu ale placii dentare. Insa este intotdeauna acoperit de un strat de placa bacteriana inca nemineralizata.
De cate tipuri este tartrul?
Dupa localizare, exista:
Tartrul supragingival prezinta cateva localizari specifice:
Dieta vs. tartrul
Depunerea tartrului este influentata mai mult de consistenta alimentelor decat de continutul lor. Cele dure, cu actiune mecanica pronuntata intarzie formarea tartrului. S-a constatat ca deficienta vitaminelor A, B6, PP si consumul de alimente bogate in calciu, bicarbonate, proteine, glucide favorizeaza formarea tartrului. Pe de alta parte, aportul de vitamina C din alimente scade cantitatea tartrului.
Formarea tartrului dentar
Tartrul se depune de la varste tinere, iar primul care apare este tartrul supragingival. Cel subgingival apare dupa varsta de 9 ani si poate fi intalnit in 47-100% dintre cazuri dupa 40 de ani. Ritmul de formare a tartrului depinde de:
Dupa 4-6 luni de la initierea depunerii, se obtine un nivel maxim de acumulare, dupa care incepe sa se regleze.
Detartrajul este o manopera terapeutica foarte simpla prin care se indeparteaza tartrul (piatra) de pe dinti si, uneori, de pe lucrarile dentare.
Solutia este detartrajul
Indepartarea tartrului reprezinta una dintre etapele tratamentului parodontopatiilor marginale superficiale sau profunde, prevenind aparitia acestora. Este indicat sa se realizeze inaintea oricarei manopere in cabinetul stomatologic, pentru ca tartrul permite retentionarea placii bacteriene, un mediu neprielnic realizarii extractiilor dentare, interventiilor chirurgicale sau tratamentului ortodontic si protetic.
Tartrul afecteaza sanatatea dintilor
Unii pacienti refuza realizarea detartrajului dintilor mobili (in special la mandibula), pe motiv ca tartrul ii imobilizeaza si astfel „le prelungeste viata” pe arcada. Placa bacteriana care retentioneaza la nivelul depozitelor de tartru duce la agravarea afectiunii parodontale care a avut ca efect mobilitatea dentara. Deci tartrul este daunator si nu prelungeste viata dintilor.
Detartrajul mecanic trebuie completat cu detartrajul manual
Detartrajul se poate realiza cu instrumentar manual, cu aparate cu ultrasunete sau cu aer comprimat. Desi detartrajul mecanic permite indepartarea tartrului cu mai putin efort, nu este traumatizant pentru gingie si permite indepartarea coloratiilor dentare. Detartrajul mecanic trebuie completat cu detartrajul manual care permite netezirea suprafetelor dentare pentru a evita depunerea ulterioara a placii bacteriene. La sfarsitul sedintei de detartraj este indicata o clatire energica a gurii cu apa, ce permite trecerea acesteia prin spatiile interdentare. La sfarsit, apa trebuie lasata sa cada liber din gura. Ulterior, este indicata realizarea unui periaj profesional, urmat de clatire abundenta. Este recomandat ca detartrajul sa se faca la intervale de cel putin sase luni.
Contraindicatiile detartrajului
Este bine de stiut ca exista si contraindicatii in folosirea detartrajului. Pacientul trebuie sa informeze medicul daca are probleme respiratorii pentru ca, odata cu aspirarea apei pulverizate de aparatul de detartraj, se pot aspira microbi. De asemenea, nu este recomandat pacientilor care sufera de o boala transmisibila prin aerosoli sau celor cu accese accentuate de voma. Aparatele de detartraj ultrasonice magnetostrictive pot perturba functionarea dispozitivelor electronice (de exemplu, peacemaker cardiac). De asemenea, vibratiile produse pot fisura lucrarile protetice din portelan si pot fi decimentate fatetele vestibulare.
Dr. Cosma Oprea,
Medic primar stomatolog.
Dr. Giovana Constantin,
Medic specialist stomatologie.
