Frecventa de 2 zile pe saptamana
La cursul de cosmetic se invata tot ceea ce tine de cosmetic:
In pretul cursului este inclus suportul de curs si materialele necesare pentru practica
Studiile necesare pentru a participa la cursul cosmetic sunt de 12 clase(cu sau fara bacalaureat). In urma cursului se va primi o diploma acreditata de ANC (CNFPA), care va certifica competentele dobandite si in baza careia va veti putea angaja in domeniu.
Traditii in arta cosmeticii
Înca din cele mai vechi timpuri, omul a gasit diverse modalitaţi de a se îngriji şi de a se înfrumuseţa. Practic, aproape toate metodele şi tehnicile cosmetice naturiste au fost inventate înca de acum cateva milenii. Si multe dintre reţetele şi ingredientele folosite la vremea respectiva se regasesc şi în tratamentele actuale.
Traind într-un climat torid, omul preistoric a simţit nevoia de a-şi proteja corpul de razele soarelui. El folosea în acest scop grasimile animale şi uleiurile vegetale.
Alifiile facute din ierburi diverse, ulei de ricin, ulei de palmier, untura, unt şi prafuri metalice aveau rolul de a apara pielea de razele solare, înţepaturi de insecte, vant şi frig.
Mai tarziu, în epoca antica, folosirea emulsiilor şi a uleiurilor devine o adevarata moda, care, însa, era generata de necesitatea de a hidrata pielea uscata datorita excesului de bai.
Pomadele pentru faţa erau aromatizate cu diverse parfumuri de flori, obţinute fie prin încalzirea directa a amestecului gras cu petalele de flori, fie prin fierberea în vin a petalelor pe baia de aburi.
Tot din aceasta perioada, dateaza folosirea grasimii de lana de oaie, ca ingredient de baza al alifiilor pentru corp, preparat care se regaseşte sub forma purificata (lanolina) şi în anumite produse actuale.
Untura de civette (mamifer carnivor), un alt ingredient de baza al cosmeticelor vremii, a fost folosit secole de-a randul şi înlocuit, în timpul Reginei Elisabeta I, cu lavanda şi menta englezeasca.
Pentru hranirea pielii, Cleopatra îşi prepara o masca din mal şi urina, iar contemporanele împaratului Nero foloseau în acelaşi scop excrementele de crocodil. De altfel, balega sau urina erau ingrediente obişnuite ale produselor cosmetice, la popoarele din Africa.
În antichitate moda colorarii feţei şi a trupului a luat o amploare deosebita. Grecoaicele foloseau pentru vopsitul obrajilor şi buzelor creioane din miniu de plumb sau radacina plantei alcea.
Pleoapele şi le umbreau cu carbune, iar sprancenele şi genele le înnegreau cu funingine, apoi fixau negreala cu un amestec format din albuş de ou, amoniac şi raşina (substanţa folosita şi pentru depilare).
