Extractia dentara
Mentinerea sanatatii dintilor este strans legata de pastrarea riguroasa a regulilor de igiena dentara, dar si de vizitele regulate la stomatolog. Prin efectuarea unui periaj corect, dar si prin apelarea la un profesionist in vederea efectuarii unui detartraj si a unui periaj profesional se indeparteaza tartrul si placa bacteriana, oferindu-le astfel dintilor sanatate si vitalitate.
Atunci cand aceste reguli de baza si la indemana oricui nu sunt respectate, se ajunge la efectuarea de tratamente stomatologice pe perioade mai scurte sau mai lungi si uneori chiar la extractii. Extractia dentara este cea mai frecventa interventie in chirurgia dentara.
Ce este extractia dentara?
Extractia dentara sau exodontia inseamna indepartarea din cavitatea bucala a unui dinte ce provoaca si intretine procese patologice ce nu pot fi solutionate prin nici un alt tratament conservator.
Cand este necesara extractia dentara?
Exista situatii in care, datorita neglijentei pacientului, sau a unui tratament incorect efectuat, se formeza o infectie ce nu mai poate fi tratata. In aceasta situatie extractia dentara este indicata pentru a preveni extinderea infectiei.
O alta situatie este reprezentata de existenta unei supraaglomerari dentare ( dinti inghesuiti ). In aceasta situatie, pentru crearea de spatii in vederea montarii unui aparat ortodontic, este indicata extractia dentara.
In cadrul pedodontiei se poate intampla ca dintii de lapte sa impiedice cresterea celor definitivi. Prin extractii se creeaza spatii suficiente pentru ca dintii definitivi sa creasca aliniati.
La pacientii ce sufera de parodontoza in stare avansata, dintii care nu mai au nici o stabilitate se extrag pentru a evita astfel impiedicarea raspandirii bacteriilor la dintii neafectati.
Atunci cand apare fracturarea dintelui, iar linia de fractura ajunge cu mult sub nivelul gingiei, dintele nu mai poate fi salvat si se indica extractia acestuia pentru a evita aparitia durerilor ulterioare si a infectiilor.
Caria dentara, lasata indelung netratata, poate afecta dintele in totalitete, astfel incat, extractia dentara sa ramana singura solutie.
Molarii de minte, de cele mai multe ori, se incadreaza in categoria dintilor de extras. Exista si situatii in care cresterea lor se face in pozitie corecta si nu afecteaza cu nimic ceilalti dinti. Din nefericire, aceste situatii sunt destul de rare. Cel mai frecvent, din cauza unei tendinte filogenetice de micsorare a maxilarelor, molarii de minte nu au loc sa erupa corect pe arcada si patrund prin os partial, sau chiar raman inclusi in os. In aceste situatii, ei exercita presiune dinspre partea posterioara spre partea anterioara provocand inghesuiri dentare si chiar dureri. Datorita pozitionarii, igiena nu poate fi riguros efectuata, acest lucru ducand la aparitia cariilor pe molarul vecin, a mobilitatii dentare, ulterior la parodontita marginala si in final la pierderea dintilor. Odata cu eruptia molarilor de minte, mucoasa bucala poate deveni ulcerativa datorita cresterii inclinate a acestora. Extractia la timp a molarilor de minte poate feri pacientul de toate aceste situatii neplacute.
Cum se efectueaza extractia dentara?
Extractia dentara se efectueaza diferentiat in functie de categoria din care face parte. Aceasta poate fi extractie clasica sau extractie chirurgicala.
Pentru extractiile clasice, ce nu necesita chirurgie dentara, clinica noastra foloseste doar instrumentar de cea mai buna calitate Hu-Friedy, de provenienta SUA, caruia, adaugandu-i experienta in interventii acumulata de-a lungul anilor, obtinem interventii atraumatie, cu vindecare rapida si lipsite de complicatii ulterioare.
In cazul extractiilor nechirurgicale, sub anestezie locala, se desprind tesuturile moi din jurul dintelui, se efectueaza o dislocare cu ajutorul elevatorului, iar apoi o dislocare cu ajutorul clestelui, in urma careia dintele este indepartat. Pe tot parcursul interventiei pacientul nu simte nici un fel de durere, cel mult o usoara senzatie de presiune.
Pentru ca punem pret nu doar pe sanatate, ci si pe confortul pacientului, in cazul extractiilor de natura chirurgicala, pe langa instrumentarul de calitate superioara aflat in dotarea cabinetului, clinica noastra utilizeaza aparatul Piezosurgery. Prin utilizarea acestuia tesuturile osoase nu se supraincalzesc, lucru ce duce la necroza osoasa, tesuturile moi sunt total protejate, Piezosurgery nefiind activ pe acestea (mucoasa, artera, vene, nervi) iar riscul de durere post-chirurgicala este redus la minim.
Extractia chirurgicala este necesara in cazul dintilor neerupti, a celor erupti doar partial, a celor cu o anatomie anormala, precum si a celor ramasi blocati sub linia gingivala. Aceasta extractie este necesara atunci cand toate aceste pozitionari sunt observate radiologic, sau ca masura de prudenta.
De multe ori, in aceste cazuri este necesara sectionarea elementului de extras, uneori chiar la sectionarea unei portiuni din os pentru a ajunge la dinte. In urma interventiilor de acest tip este necesara sutura locului din care dintele a fost extras.
Ce facem dupa extractia dentara?
Dupa extractie se vor respecta cu strictete indicatiile medicului cu referire la medicamentatie si nu numai. Compresa sterila aplicata post-extractional se tine strans timp de 35-40 minute. Se evita clatirea cu putere a gurii timp de 2-3 zile. Tot in urmatoarele 2-3 zile se evita lactatele si branzeturile pentru a preveni formarea bacteriilor. Se evita efortul fizic si nu se sta in curent. Nu se fumeaza, nu se consuma alcool, se consuma multe lichide, dar nu bauturi acidulate. In cazul in care simtiti ca va vine sa stranutati nu va tineti de nas, pentru a nu pune presiune pe zona respectiva. A doua zi dupa interventie puteti reincepe periajul normal de 2 ori pe zi, cu mare atentie in zona firelor de sutura.
Procedurile de chirurgie dentara sunt complexe, dar necesare pentru a reda sanatatea orala si pentru a infrumuseta zambetul tau. Respectarea indicatiilor este foarte importanta pentru o vindecare corespunzatoare si pentru a evita aparitia complicatiilor ulterioare.
Chistectomia
Chistectomia inseamna indepartarea unui chist dentar, in vederea salvarii sau a prelungirii vietii dintelui.
Ce este chistul dentar?
Chistul dentar este o formatiune plina cu lichid sau cu tesut de granulatie, aparuta in urma netratarii la timp a unui abces ce ajunge sa necrozeze osul aflat in vecinatate, ducand astfel la cresterea procesului patologic.
Cresterea procesului patologic se poate face asimptomatic, sau poate da durere. O mare greseala a pacientilor in cazul aparitiei durerilor o reprezinta automedicatia cu antibiotice. Prin administrarea de antibiotic se tin sub control doar manifestarile clinice, infectia neputand fi eradicata.
Cum se trateaza chistul dentar?
Chistul dentar poate fi rezidual, aparut in urma efectuarii unui chiuretaj insuficient al alveolei postextractional, sau radicular format la radacina dintelui printr-un proces inflamator netratat timp indelungat. In functie de tipul chistului, medicul specialist aplica tratamentul adecvat, luand in consideratie cum se comporta tesutul din jurul chistului. In cazul in care cauza care l-a produs e reprezentata de o infectie la nivelul radacinii sau a tesutului din jur, trebuie redusa mai intai inflamatia respectiva prin administrarea de antibiotice. Pacientul fiind sub protectia antibioticului, riscul aparitiei de chisturi noi scade foarte mult.
Augmentarea osoasa
Datorita extractiilor dentare, in locul ramas liber se declanseaza asa numitul proces de resorbtie osoasa. Acest proces se desfasoara lent, dar continuu. In aceste cazuri este necesara augmentarea osoasa.
Ce este augmentarea osoasa?
Augumentarea osoasa este interventia chirurgicala efectuata in locul in care osul a fost resorbit cu scopul de a-i mari volumul prin adaugarea de material substitutiv compatibil cu organismul uman din punct de vedere biologic, mecanic si functional.
Ce sunt materialele de aditie?
Exista doua feluri de materiale de aditie: os si membrana de regenerare. Osul poate fi de origine umana sau bovina, cel bovin avand o morfologie similara osului uman. Acesta este tratat prin eliminarea substantelor organice pentru a nu fi respins de catre organism. Constituie astfel o baza excelenta care va fi preluata de catre organism pentru a crea os nou in zona in care acesta lipsea. Noul os are rezistenta celui anterior dupa o perioada de mineralizare completa.
Clinica Stomatologica Glamour Dental Clinic foloseste CopiOs Cancellous, produs de Zimmer in Germania, fiind raportat a fi o alternativa viabila la grefele osoase autogene. Sterilizat si conservat prin intermediul procesului Tutoplast, CopiOs Cancellous de la Zimmer ofera o optiune de inalta calitate pentru o regenerare osoasa de succes, avand numeroase avantaje clinice:
- regenerarea defectelor osoase parodontale;
- regenerarea spatiului dintre peretele alveolar si implanturi;
- augumentarea orizontala a crestei alveolare;
- regenerarea dupa rezectii de chist sau rezectii apicalee;
- regenerarea alveolei dupa extractii;
- regenerarea spatiului in jurul grefelor de blocuri osoase.
Membranele de regenerare sunt bariere confectionate din materiale resorbabile care sunt absorbite complet de catre organism fiind realizate din colagen de origine animala si neresorbabile ce necesita indepartarea de catre medic dupa vindecarea plagii, acestea fiind confectionate din titan sau teflon.
Membrana folosita de noi, Biomend Collagen de la Zimmer, ajuta la mentinerea osului aditionat, blocarea cresterii in interior a tesutului moale, regenerarea osoasa si vindecarea fara durere a zonei operate.
In ce situatii este necesara folosirea materialelor de aditie?
Atat osul cat si membrana pot fi utilizate in urmatoarele cazuri:
- refacerea substratului osos necesar inserarii implanturilor;
- in operatia de sinus lift
- in cadrul interventiilor parodontale la pacientii cu resorbtii osoase mari.
Utilizarea de materiale calitative este esentiala in chirurgie dentara, intrucat ajuta organismul sa se acomodeze usor cu noile materiale inserate, acceptandu-le ca fiind parte din el.
Rezectia apicala
Ce este rezectia apicala?
Rezectia apicala este o metoda chirurgicala ce consta in extirparea apexului dentar impreuna cu tesutul osos inconjurator infectat, fiind precedata sau nu de tratamentul endodontic corect si obturatia perfecta a canalului,prin inchiderea lui retrograda cu ciment glass ionomer.
Cand este necesara rezectia apicala?
Rezectia apicala este necesara atunci cand exista probleme de natura anatomica, ce impiedica curatarea si obturarea corecta a canalului, probleme ce tin de restaurarea protetica a dintilor implicati, cand sunt prezente fracturi orizontale ale radacinii cu necroza apicala, cand sunt obstacole pe lungimea canalului radicular ce nu pot fi depasite prin tratament endodontic, atunci cand au existat erori de procedura in tratamentul endodonticsau cand exista leziuni periapicale ce nu se pot rezolva prin tratamentul de canal.
In ce consta rezectia apicala?
Sub anestezie locala se efectueaza o incizie mucoperiostala cu decolarea mucoasei si a periostului si decoperirea zonei osoase, apoi are loc trepanarea osoasa cu evidentierea si indepartarea tesutului osos afectat si a apexului dentar.
Canalul dentar este curatat si apoi obturat, realizandu-se o obturatie calibrata, la vedere. Atunci cand permeabilizarea canalului nu este posibila, se realizeaza o sigilare cu material dur a bontului ramas dupa sectionarea radacinii. In anumite situatii, osul ramas in urma interventiei este destul de putin si organismul este incapabil sa recupereze aceasta pierdere si de aceea poate fi necesara augumentarea osoasa pentru stimularea proceselor de osteogeneza. La finalul interventiei are loc sutura.
In general rezectia apicala poate fi efectuata la toate grupele de dinti, dar situatiile diferite ale radacinilor si cavitatile anatomice aflate in vecinatate( manunchiul vasculo-nervos mentonier) pot reprezenta o contraindicatie pentru realizarea interventiei.
Dupa aceasta interventie chirurgicala dentara este necesara protejarea dintilor pentru o perioada evitand suprasolicitarea in masticatie si evitarea alimentelor dure.
In primele doua zile dupa operatie in cele mai multe cazuri apare edemul regional, care se retrage treptat in urmatoarele zile.
Aceasta procedura chirurgicala dentara ce costa in indepartarea varfului radacinii si a tesutului inconjurator infectat este o metoda ce permite conservarea unor dinti care altfel, ar fi pierduti prin extractie.
Sinus lift Ce inseamna sinus lift?
Sinus lift este o operatie chirurgicala dentara ce consta in ridicarea membranei sinusale si a spatiului creat in scopul cresterii cantitatii de os in zona posterioara a maxilarului.
Cand este necesara operatia de sinus lift?
Odata extrasi dintii, la nivelul osului alveolar incepe un proces fiziologic de resorbtie osoasa datorat lipsei de stimulare a osului si presiunii exercitate de catre aerul aflat in cavitatile sinusale. Dupa extractia dentara, in primul an se resoarbe circa 25% din volumul initial al osului, in urmatorii doi ani 30 %, urmand sa se resoarba treptat pana la peste 60% din volumul total, de aceea aceasta operatie este necesara atunci cand osul este insuficient pentru inserarea unui implant dentar, sau cand sinusurile sunt mult prea aproape de maxilar.
Ce investigatii sunt necesare inainte de operatia de sinus lift?
Operatia se face in functie de starea de sanatate a pacientului, nu trebuie sa existe probleme de sinuzita cronica, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, probleme hematologice. Pentru aprecierea grosimii osului se fac investigatii suplimentare, computer tomograf pentru a avea o imagine cat mai detaliata din zona afectata.
Cum se realizeaza operatia de sinuslift?
Operatia de sinuslift se poate realiza intern sau extern.
In cazul operatiei de sinuslift intern, sub anestezie locala, are loc incizia mucoasei si decolarea acesteia cu expunerea osului maxilar, perforarea osului pana cand se ajunge la membrana sinusala, decolarea membranei sinusale si introdocerea osului in spatiul dintre membrana sinusala si osul maxilar, rezultand astfel ridicarea membranei, adica sinuslift-ul.
In cazul operatiei de sinuslift extern se creeaza o mica ferestra laterala in sinusul maxilar, iar materialul osos este introdus prin aceasta fereastra.
Ambele operatii se incheie cu suturarea operatiei si aplicarea lucrarilor provizorii externe.
Sinus lifting-l intern este recomandat atunci cand in zona in care dorim sa inseram implantul dentar, osul maxilar prezinta o grosime de minim 4-5 mm, pe cand cel extern este recomandat atunci cand nu avem la dispozitie aceasta grosime.
Marele avantaj al ambelor interventii este dat de faptul ca permit inserarea de implanturi dentare mult mai lungi si evident cu o durata de viata mult mai lunga.
