c
După 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderării României la UE, IER s-a reorientat din punct de vedere strategic către noile priorităţi ce decurg din asumarea statutului de ţară membră a Uniunii Europene. Aceste priorităţi se referă în mod special la rolul, poziţiile şi posibilele alianţe pe care România le-ar putea asuma pe scena europeană, subliniind necesitatea unei examinări profunde la nivel naţional a evoluţiilor cadrului instituţional european şi al elaborării politicilor comunitare.
Actualmente, IER funcţionează ca o instituţie publică aflată în coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene. Punctele de vedere prezentate de IER sunt independente de orientările oricăror structuri publice sau private, precum şi de viziunile promovate de partidele politice, grupurile de interese sau mişcările ideologice.
IER a beneficiat de suportul financiar şi tehnic al programului PHARE în primii patru ani de activitate, asistenţa PHARE diminuându-se treptat, până la încheierea definitivă a asistenţei asigurate de UE. Conform cadrului legal actual, finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi de capital ale IER poate fi asigurată din alocaţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
Proiectele coordonate de IER sunt axate atât pe consolidarea capacităţii instituţionale, cât şi pe dezvoltarea expertizei specifice în domeniul afacerilor europene. Echipa institutului cuprinde în prezent aproximativ 55 de angajaţi: cercetători, experţi în domeniul formării şi comunicării, traducători, personal administrativ.
Principalele realizări:● aproximativ 60 de studii privind impactul preaderării (PAIS) elaborate cu scopul de a formula recomandări de politică pentru factorii de decizie implicaţi în procesul de negociere; circa 20 de studii de strategie şi politică (SPOS) orientate către unele dintre cele mai relevante arii de activitate menite să intensifice dezvoltarea şi creşterea economică a României; ● aproximativ 36 de programe şi cursuri de formare concepute pentru a dezvolta capacitatea administraţiei publice de a răspunde adecvat provocărilor integrării europene;● peste 120 de conferinţe, mese rotunde, dezbateri şi seminarii organizate în vederea stimulării - la nivel naţional - a unei dezbateri publice de fond privind problematica europeană;● peste 180.000 de pagini traduse şi revizuite lingvistic şi juridic (acquis comunitar) şi peste 27.000 de intrări terminologice validate.