Dansul sportiv este un sport de echipa constand in parteneriatul dintre un baiat si o fata intr-un cuplu de dansatori ce interpreteaza pe muzica diferite ritmuri utilizand tehnici specifice. De-a lungul timpului s-au cristalizat doua sectiuni in functie de caracterul si provenienta dansurilor: sectiunea standard sau europeana (vals lent, tango, vals vienez, slow-fox si quick step) si sectiunea dansurilor latino-americane (samba, cha-cha, rumba, paso doble, jive).
Fiind o activitate fizica in primul rand, dansul sportiv presupune un tip combinat de efort aerob si anaerob – o excelenta metoda de a preintampina bolile de tip cardio-vascular sau de control al greutatii (se pot arde de la 200 la 700 calorii pe ora). Exista beneficii aduse aparatului locomotor, dansul dezvoltand postura si mobilitatea corpului. Aceasta activitate are insa si un puternic impact psihic asupra celor care o practica. Parteneriatul in dans dezvolta relatiile inter-umane si o stare generala de bine. Dansatorii au incredere in ei insisi, iar copiii, pe langa o dezvoltare fizica armonioasa si o personalitate frumoasa, au si un colectiv in care invata eticheta specifica dansului de societate – asa cum era numit el acum o vreme. Tehnica necesara impreuna cu maiestria si interpretarea artistica, duc la o forma de dans extrem de disciplinata, de riguroasa.
Dansul sportiv a evoluat in timp dincolo de limitele stricte ale dansului de societate competitional, ajungand sa cuprinda astazi toate stilurile de baza cu o cultura sportiva si o structura competitionala recunoscuta la nivel international.
