Introducerea şi folosirea pe scară largă a tehnicilor digitale de prelucrare a semnalului, a permis „unificarea” transmisiilor vocale şi de imagini cu a celor de date, ceea ce a condus la modificarea evidentă a aspectului telecomunicaţiilor. Ies în evidenţă două elementele majore care au determinat modificarea esențială a accesului la rețea și anume:
Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de comunicație au impus noi condiții pentru tehnologiile folosite de reţelele de acces. iar operatorii au avut în vedere creșterea capacității de a reacţiona rapid şi economic la toate necesităţile utilizatorilor. S-a urmărit mărirea vitezei de comunicare de la utilizator către rețea și de la rețea către utilizator, sporirea calității transmisiei, reducerea conflictelor de ocupare a resurselor de comunicație etc. În concluzie, tehnologiile folosite, atât pentru rețelele de acces cât și pentru rețelele magistrale se modifică şi se îmbunătăţesc iar gama serviciilor se diversifică, serviciile fiind în prezent mai atractive și mai uşor de folosit faţă de modul în care se puteau folosi cu câţiva ani în urmă.
Accesul wireless la retelele de comunicație wireless se realizează atât la nivel local sau zonal (Wi-Fi, HIPERLAN2, WiMAX, Bluetooth etc.) cât și pentru acoperire pe mari suprafete (UMTS, WiMAX, GSM etc.). Retelele wireless de acces pot să fie organizate în sistem celular sau ca rețele personale, ori de întreprindere mică, cu conectare la o rețea magistrală. Ca retele wireless de acces pot să fie folosite rețele de tip mesh (plasă), rețele de tip ad hoc (constituite în funcție de echipamentele prezentte în zona de interes și de serviciile care urmează a fi realizate).
