Ghidul Serviciilor
Institutul National De Recuperare, Medicina Fizica Si Balneologie
inapoi la firma 15721 vizite
Poza Scurt istoric
Foto
Foto
Foto

Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie

 

SCURT ISTORIC AL BALNEOLOGIEI ROMANESTI

 

Institutul nostru a fost infiintat in anul 1924 sub denumirea de "Institut de Balneologie", prin stradania sustinuta a unor personalitati marcante ale timpului - medicale si nemedicale: din partea Ministerului Sanatatii, a Crucii Rosii Romane, a Patriarhiei, a Ministerului Apararii Nationale s.a. Demersul a fost materializat prin cedarea spatiului necesar de catre Eforia Spitalelor Civile in sediul Spitalului Brancovenesc (construit in anii 1938-1939). De mentionat ca la acea vreme, a fost al doilea institut de profil din Europa (dupa cel din Franta).

Infiintarea institutului nu a fost intamplatoare. Inca din secolul XVIII (1773 Dr. Lukas Wagner) si continuand cu secolul XIX (1821 Dr. Ladislau Pop, 1837 Dr. Stefan Vasile Episcopescu) secolul XX (1900, 1906 Dr. Alexandru Saabner Tuduri, 1904 Dr. Gh. Baiulescu) au realizat cercetari serioase in domeniul zacamintelor minerale, a lacurilor si a namolurilor terapeutice, dovedind interesul cercetatorilor fata de aceste numeroase si valoroase bogatii naturale cu efect terapeutic. Ulterior s-au efectuat numeroase si serioase lucrari de cercetare in domeniul balneologiei si hidrologiei, publicate in doua periodice medicale - Revista Institutului de Balneologie si Buletinul de Studii de hidrologie si balneologie.

 

Marturie sta colectia acestor publicatii aflate in arhiva Institutului, cuprinzand aparitii intre anii 1924 si 1947.In anul 1949, Prof. Dr. docent Traian Dinculescu a pus bazele unui institut innoit, cu conceptii, structuri si dotari mai complexe, cu activitati adecvate epocii si dezvoltarii rapide a explorarii si exploatarii zacamintelor minerale terapeutice. Profesorul Dinculescu a atras in randurile Institutului prestigioase personalitati medicale care si-au adus contributiile clinice si experimentale la propasirea si dezvoltarea acestei frumoase si importante specialitati medicale, precum: Prof.Dr. Marius Sturdza, Dr. Eugen Cociasu, Dr. Ioan Tuculescu, Dr. Ioan Stoia, Dr. Remus Nestor, Dr. Tudor Agarbiceanu, Prof. Dr. Ioan Oprean, Dr. Arman Macelariu si altii.Deasemenea au fost aduse din Transilvania (provincie romaneasca cu o mai veche traditie si experienta in domeniu), cadre medii avand competenta si experienta teoretica si practica in aplicarea procedurilor specifice specialitatii.

 

De-a lungul timpului a existat o permanenta si fructuoasa colaborare si impletirea activitatilor profesionale de cercetare si didactice intre institut si Catedra de specialitate (care pe parcurs, in concordanta cu progresul medicinii si a necesitatilor si-a schimbat denumirile), reprezentata de nume prestigioase precum: Prof. Dr. Anibal Teohari, Prof. Dr. Gheorghe Baltaceanu, Prof. Dr. Traian Dinculescu, Prof. Dr. Nicolae Teleki. In acest context, trebuie sa amintim numeroase cadre didactice care s-au ilustrat nu numai prin activitatile clinice la patul bolnavului ci si prin lucrarile de cercetare efectuate, precum si prin pregatirea si perfectionarea a cel putin duoa mii de medici din diferite promotii si generatii.

 

Este vorba de Prof. Dr. Stelian Dumitrescu, Conf. Dr. Laurian Sdic, Dr. Elena Berlescu, Dr. Viorel Andries, Dr. Gavril Robos, Dr. Lucian Chirila, Dr. Irina Bazilescu, Dr. Cornel Lungoci, Dr. Oscar Binstoc si multi altii.Trebuie sa adaugam ca la activitatea de pregatire si perfectionare a cadrelor medicale de specialitate superioare si medii, au contribuit in foarte mare masura si in permanenta medicii institutului nostru.

 

Activitatile institutului au fost complexe: cercetare experimentala si aplicata, indrumare tehnico-metodologica de specialitate permanenta , actul medical terapeutic spitalizat si ambulator.Temele si lucrarile de cercetare au facut parte dintr-o paleta variata si complexa: hidrologie, balneologie, balneo-tehnica, farmacodinamie, biochimie, fizico-chimice, biologice, bacteriologia apelor minerale, bioclimatologice, electroterapie etc.Este binecunoscut rolul principal al statiunilor balneoclimatice in indeplinirea acestor obiective complexe, care pentru noi nu reprezinta o noutate in materie decat in ceea ce priveste noile denumiri atribuite curelor de profilaxie, tratament si o oarecare extindere a preocuparilor spre unele activitati conexe ("centre de infrumusetare").

 

Definitia actuala data de OMS starii de sanatate conform careia "Sanatatea este o stare de bunastare fizica, mentala si sociala si nu consta numai din absenta bolii sau infirmitatii" o regasim altfel formulata la predecesorii nostri.Astfel, inca din anul 1949 Prof. Dr. Marius Sturza spunea "astazi, salariatii au posibilitatea de a merge in casele de odihna amenajate special in localitatile cele mai frumoase pentru recreatie sau pentru tratamente balneare si climatice"In anul 1968, anul dupa care activitatea medicala balneoclimatica din statiuni a cunoscut cea mai mare dezvoltare, se vorbea despre cresterea raspunderii intregului corp medical fata de omul bolnav si sanatos.In urma cu peste 20 de ani, s-au pus bazele unei orientari clare, distincte ale principalelor obiective ale curei balneare, profilactica, terapeutica si curativa.

 

Din pacate, nici detinatorii infrastructurii din statiuni si nici cadrele medicale de specialitate nu s-au angrenat decat sporadic in promovarea acestor tipuri de cura.O scurta referire la istoria balneologiei ne arata ca intre cele doua razboaie cand baza materiala era preponderent privata lucrurile nu stateau mai bine.Prof. Dr. L. Mirazek si Prof. Dr. M. Sturza intr-un studiu comandat de Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirii Sociale in anul 1932 prezinta urmatoarele concluzii referitoare la modernizarea activitatii medicale din statiunile balneo-climatice:a) Statiunilor balneoclimatice din Romania trebuie sa li se dea un sprijin larg si real din toate punctele de vedere, din partea tuturor forurilor competente ale statului.b)

 

Capitalul considerabil investit de atatia factori publici si particulari trebuie protejat. In schimb, insa si proprietatea publica si particulara trebuie sa se supuna disciplinei impuse de interesele salubritatii, higienei si edilitatiei si sa aduca jertfa cand este vorba de propasirea statiunii si de ridicarea ei la un nivel superior, asemanator celui al statiunilor balneare mondiale

Mobil   |   Web   |   Anuntul Telefonic
Copyright © GHIDUL SERVICIILOR 2024
Prin utilizarea serviciilor noastre, iti exprimi acordul cu privire la faptul ca folosim module cookie in vederea analizarii traficului si a furnizarii de publicitate.