Termenul de chouchotage provine din franceză şi înseamnă „a şopti”. În practică, chuchotage-ul înseamnă un interpretariat simultan fără echipament tehnic, interpretul şoptind la urechea ascultătorului mesajul transmis de vorbitor. Acest tip de interpretariat este extrem de solicitant, întrucât atât interpretul cât şi ascultătorul nu sunt protejaţi de zgomotele de fond din sală. Astfel încât, chuchotage-ul este de fapt un rezumat al ideilor transmise de către vorbitor. Numărul ascultătorilor se reduce la una maxim trei persoane care trebuie să se poziţioneze relativ departe de vorbitor şi de restul publicului, pentru a nu interfera cu aceştia. Este indicată prezenţa a cel puţin unui interpret pentru fiecare grup de ascultători, în funcţie de numărul acestora. Avantaje: Costurile sunt mai scăzute spre deosebire de simultana clasică, nefiind nevoie de închirierea echipamentului tehnic iar timpul de desfăşurare este scurtat. Dezavantaje: Din cauza zgomotelor de fond şi a interferării cu vorbitorul, redarea mesajului se reduce de regulă la ideile principale ale discursului iar numărul de ascultători este unul redus. De asemenea spaţiul de desfăşurare trebuie să fie unul generos, pentru a permite retragerea interpreţilor şi a ascultătorilor, astfel încât să nu deranjeze restul audienţei.