Alpinismul constituie o categorie de pregătire de specialitate şi constă dintr-un complex de exerciţii (căţărare, coborâre şi traversare) executate individual sau în grup, în munţi stâncoşi şi abrupţi. Elementele de specialitate însuşite în cadrul acestei categorii de pregătire pot fi folosite şi în situaţia escaladării diferitelor clădiri sau obiective înalte.

În cadrul şedinţelor de alpinism se dezvoltă curajul, tenacitatea, perseverenţa, disciplina, voinţa, calităţile motrice de bază, precum şi calităţile psihice şi morale ale personalului.

Şedinţele de alpinism se desfăşoară în scopul însuşirii cunoştinţelor teoretice şi practice, precum şi a formării deprinderilor pentru străbaterea în toate anotimpurile a masivilor muntoşi greu accesibili, folosirii cu iscusinţă a materialelor specifice din înzestrare, obişnuirii cu traiul şi acţiuni la altitudini mari, în condiţii de izolare şi meteorologice deosebite, precum şi executării unor acţiuni cu un număr mic de forţe şi mijloace, la solicitarea altor structuri.

În cadrul şedinţelor de schi se formează priceperi şi deprinderi necesare executării procedeelor tehnice de alunecare şi deplasare pe schiuri în orice condiţii de teren, pe distanţe mari, la temperaturi scăzute, cu sau fără materialele din dotare.

Şedinţele de salvare-evacuare au ca scop însuşirea teoretică şi practică a procedurilor şi tehnicilor necesare executării misiunilor de intervenţie montană şi de acordare a primului ajutor medical persoanelor aflate în dificultate.

Iniţierea reprezintă ansamblul de activităţi desfăşurate în vederea dobândirii cunoştinţelor, aptitudinilor, abilităţilor şi atitudinilor necesare îndeplinirii atribuţiilor funcţionale.

Dezvoltarea reprezintă activităţile de pregătire care asigură consolidarea competenţelor profesionale necesare îndeplinirii atribuţiilor funcţionale.