Ce este terapia Schroth si cum functioneaza?
Terapia Schroth este cunoscuta inca din anii 1900, mai exact 1921, avand bazele puse de catre Katharina Schorth. Aceasta suferea la randul sau de scolioza, pe care a incercat sa o corecteze singura, descoperind astfel asa numita terapie sau metoda care ii poarta numele.
Asadar terapia Schroth este o metoda de kinetoterapie care vizeaza scolioza, in principal, dar si boala Scheuermann.
Ce afectiuni pot fi tratate prin terapia Schroth?
Afectiunile care pot fi corectate prin terapia Schroth sunt, in principal, scoliozele, cu un unghi Cobb mai mare de 10-15 grade. Dupa depasirea limitei de 15 grade, se recomanda purtarea unui corset corectiv, insotit de terapie Schorth si de kinetoterapie, gimnastica medicala.
De asemenea, aceasta metoda poate fi folosita si in recuperarea bolii Scheuermann, dar si in tratarea altor afectiuni de statica vertebrala.
Este foarte important de stiut ca:
In ce consta terapia Schroth?
Terapia Schroth se bazeaza pe o combinare intre stretching, tonifiere musculara si anumite tehnici speciale de respiratie.
Este o metoda tridimensionala ce consta in elongatia trunchiului si in corectarea asimetriilor aparute, insotite de respiratia corespunzatoare.
Pe langa elongatia activa a coloanei, strething-ul corespunzator si tonifierea musculaturii, vom avea in vedere si un anumit tip de respiratie, tridimensionala, care are ca scop derotarea vertebrelor.
Cum actioneaza terapia Schroth?
La baza terapiei Schroth stau 5 principii, si anume:
Combinatia de tonifiere, stretching si exericitii de respiratie are ca obiectiv schimbarea engramei corticale si stimularea senzitivo-motorie. In ajutorul respiratiei specifice vin reflexele posturale, care ne aduc mai aproape de rezultatul dorit.
Exercitiile incep prin corectarea pozitiei pacientului. Se corecteaza pozitia umerilor si soldurilor, apoi coloana este elongata dinspre pelvis in sus. O data cu mentinerea posturii corrective, se incepe respiratia specifica. Aceasta respiratie directioneaza aerul in zonele afectate, in depresiunile toracice. Stabilizarea posturii este maxima in faza de expir, aparuta prin contractii izometrice pe musculatura care ne intereseaza.
Care sunt avantajele terapiei Schroth?
Pe langa imbunatatirea aspectului fizic oferit de catre aceasta, unul dintre avantajele de baza ale terapie Schroth este reprezentat de rezultaele relative rapide si eficienta vizibila inca din primele saptamani.
Alt avantaj este invatarea rapida a metodei de catre pacient, urmand sa poata efectua programul si acasa, aditional sedintelor efectuate sub supravegherea unui terapeut pentru corectarea eventualelor greseli. Astfel, pacientul invata o postura corecta a corpului odata cu corectarea curburilor.
Un alt avantaj este imbunatatirea capacitatii cardio-pulmonare.
Frecventa recomandata a sedintelor de terapie Schroth?
Tratamentul Schroth este unul de lunga durata, intinzandu-se de la saptamani pana la ani, in functie de progresul pacienului. Pentru inceput, recomandarea este ca pacientul sa efectueze sedintele cu frecventa zilnica, pentru a invata sa faca exercitiile corect impreuna cu terapeutul.
Dupa invatarea exercitiilor, pacientul se poate prezenta in clinica de 2-3 ori pe saptamana, apoi o data sau de o ori, asistat de terapeut, pentru corectare periodica.
Contraindicatiile terapiei Schroth
Terapia Schroth incepe de varsta de aproximativ 10 ani, deci, terapia este contraindicata copiilor foarte mici si bebelusilor, deoarece este nevoie de cooperarea cu pacientul pentru executarea corecta a exercitiilor.
De asemenea, dintre contraindicatiile terapiei fac parte pareza spastica si persoanele diagnosticate cu osteoporoza sau cardiopatie decompensata.
Consult si analize necesare inceperii terapiei Schroth
Inca de la primele semne observate de catre parinti sau chiar de catre pacient, persoana trebuie sa beneficieze de un consult de specialitate.
Medicul de recupearare va recomanda o serie de analize si investigatii, printre care si o radiografie. Dupa recomandarile medicului, pacientului ii este efectuata o analiza posturala si de catre terapeut, pentru a stabili modul corect de executare a exercitiilor.
